La Muzeul de Științele Naturii Suceava a fost deschisă luni expoziția „Nestematele verzi ale naturii”, fotografie și plante vii

La Muzeul de Științele Naturii Suceava a fost deschisă luni, 5 iulie, expoziția inedită „Nestematele verzi ale naturii”, expoziție temporară de fotografie și plante vii, care poate fi vizitată până pe 5 august. Intrarea este liberă.
Biologul dr. Florentina-Carmen Oleniuc, de la Muzeul de Științele Naturii Suceava, ne-a spus că expoziția a fost organizată la împlinirea a patru ani de la dispariția fulgerătoare a biologului Doina Zaharia, care și-a dedicat întreaga activitate constituirii patrimoniului muzeal și valorificării științifice și expoziționale a unor specii de plante superioare și inferioare aflate pe teritoriul județului Suceava. „Totodată, se împlinește aproximativ un an de la moartea academicianului prof. univ. dr. Toma Constantin, care a cercetat, a descris relațiile simbiotice dintre plantele superioare și insecte, bacterii sau fungi și a reușit implementarea unor măsuri de protecție legislativă pentru arealul de răspândire al unor speciilor de plante cu caracter de unicitate. Pentru a omagia aceste personalități științifice românești, Muzeul de Științele Naturii din Suceava a organizat o expoziție temporară de fotografie și plante vii, intitulată <Nestematele verzi ale naturii>”, a explicat biologul dr. Florentina-Carmen Oleniuc.

•    Biodiversitatea speciilor vegetale ocrotite din județul Suceava

Pentru organizarea acestei activități muzeale au fost achiziționate și câteva plante vii în ghivece precum: Araucaria araucana, Thuia orientalis, Campanula vulgaris, Lilium album, Dianthus superbus, Dianthus carthusianorum. Prin această activitate expozițională se promovează speciile de plante superioare (arbustive și ierboase) protejate și herborizate, aflate în Depozitul de Botanică  al Muzeului de Științele Naturii din Suceava. Pe de altă parte, a adăugat biologul dr. Florentina-Carmen Oleniuc, expoziția temporară aduce la cunoștința publicului vizitator biodiversitatea speciilor vegetale ocrotite (considerate a fi vulnerabile, endemisme, monumente ale naturii, relicte glaciare și post-glaciare), care habitează în cele 20 rezervații și arii protejate (floristice, botanice, forestiere, mixte) de pe teritoriul județului Suceava. Au fost descrise următoarele areale aflate sub protecție legislativă: Fânețele seculare montane de la Frumoasa, Calafindești, Ponoare, Zamostea-Luncă, Todirescu, Răchitișul Mare, Tânoavele de la Găina Lucina, Șarul Dornei, Poiana Stampei, Codrii Seculari de la Slătioara, Giumalău, Loben, Pădurea Voievodeasa, Roșoșa, Crujana, Făgetul Dragomirnei, jnepenișul cu Pinus cembra, Cheile Lucavei, Pietrele Doamnei și Bila-Lala). Nu în ultimul rând, această expoziție temporară atrage atenția publicului vizitator asupra dispariției și/sau limitării arealului de răspândire al unor specii de plante superioare și inferioare ocrotite, ca urmare a schimbărilor climatice, defrișărilor intense și influenței antropice negative.

•    Expoziție cu lucrări ale elevilor de la Școala „Grigore Ghica Voievod”.

La organizarea acestei expoziții temporare au participat cu desene artistice și curiozități despre speciile de plante protejate și elevii claselor a IV-a A, a IV-a B, a V-a A și a V-a B, coordonați de profesorii pentru învățământ primar Iordache Veronica, Ostrovschi Cazimir și de profesoara Heciu Anca Maria de la Școala Gimnazială „Grigore Ghica Voievod” din municipiul Suceava.
Specialistul Florentina-Carmen Oleniuc a adăugat că în cadrul acestei expoziții temporare au fost descrise aproximativ 60 de specii de plante superioare protejate (lemnoase, arbustive și ierboase), atât din punct de vedere al morfologiei interne și externe, al răspândirii și al aspectului comportamental deținut în vederea fructificării și polenizării.
Dintre speciile de conifere și rășinoase, aflate sub protecție legislativă, pe teritoriul județului Suceava, în zona alpină și subalpină, amintim: jneapănul (Pinus cembra), având cinci frunze aciculare, prinse pe un microblast; tisa (Taxus baccata)– o plantă toxică, cu frunze aciculare dispuse dublu-pectinate; ienupărul (Juniperus communis) cu frunze aciculare acuminate dispuse spiralat pe macroblast, având și fructe baciforme, negricioase, comestibile, aromatizate. Dintre speciile arborescente, lemnoase, întâlnite în rezervațiile forestiere amintim: fagii și stejarii seculari, precum și molidișurile pure.  
La speciile arbustive, considerate monumente ale naturii, avem drept exemple: smârdarul sau bujorul de munte (Rhododendron kotschyi), azaleea pitică (Loiseleuria procumbens), iedera albă sau tulichina (Daphne mezereum), strugurii-ursului (Arctostaphyllos uva-ursi). Din zona turbăriilor oligotrofe, cu soluri acide, mlăștinoase au fost descrise în expoziție următoarele specii vegetale, considerate relicte glaciare:  salcia pitică (Salix reticulata) și mesteacănul pitic (Betula nana) sau specii vulnerabile: roua-cerului  (Drosera rotundifolia, Drosera obovata) și foaie grasă (Pinguicula alpina), bumbăcărița (Eriophorus vaginatum).

•    Plante cu aspecte ”comportamentale” deosebite

Am aflat de la organizatorii expoziției că dintre speciile ierboase, considerate a fi endemisme pentru zona montană înaltă de nord a Moldovei, putem enumera: garofița Pietrii Craiului (Dianthus callizonus), barba-ungurului (Dianthus spiculifolius), diadema Munților Carpați (Trientalis europaea), căldarușa alpină (Aquilegia transsilvanica), omagul moldovenesc (Aconitum moldavicum), bujorul de câmp (Paeonia tenuifolia) și bujorul românesc (Paeonia peregrina).
Din zona alpină și subalpină, speciile ierboase considerate a fi monumente ale naturii sunt: floarea de colț (Leontopodium alpinum), ciuboțica cucului alpină (Primula leucophylla), macul galben de munte (Papaver alpinum). Dintre speciile ierboase, considerate relicte glaciare și postglaciare, care habitează  în zona montană înaltă și cea subalpină, enumerăm: argențica (Dryas octopetalla), piciorul cocoșului alpin și glaciar (Ranunculus nivalis și Ranunculus glacialis).
În zona montană, identificăm specii ierboase protejate (având și rol tinctorial), precum: clopoțeii alpini (Campanula alpina), lumânărica-pământului/ghințură de primăvară (Gentiana acaulis) și cupe (Gentiana verna), cărbune ars (Phyteuma wagneri).
În zona fânețelor și pajiștilor montane, întâlnim specii ierboase considerate monumente ale naturii și specii vulnerabile-aflate pe lista roșie a conservării, dintre care menționăm: laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), crinul de pădure (Lilium martagon), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), sângele voinicului (Nigritella nigra și Nigritella rubra), rușcuța de primăvară (Adonis vernalis), degetăruț alpin (Soldanella alpina), stânjenelul siberian (Iris sibirica), narcisa albă (Narcissus poeticus), sisinel de munte (Pulsatilla montana). În zona pajiștilor muntoase, cu terenuri umede, putem întâlni specii ierboase de orhidee, vulnerabile ca areal de răspândire, precum: untul vacii (Orchis morio), poroinic (Dactylorhyza maculata), stupiniță (Plathantera bifolia) și mlăștiniță (Epipactis helleborinae).
„Dintre speciile ierboase ocrotite legislativ din zona fânețelor montane, care prezintă aspecte <comportamentale> deosebite în vederea fructificării și polenizării, enumerăm: bulbucul de munte (Trollius europaeus),  care sechestrează pentru un timp scurt o viespe între petalele sale pentru  a realiza polenizarea, și Pedicularis baumgartneri, o plantă ierboasă, saprofită, care își îndoaie stilul, stigmatul și petala posterioară pentru a permite grăuncioarelor de polen, căzute la baza petalelor să intre în tubul polinic, pentru a fructifica”, a completat biologul dr. Florentina-Carmen Oleniuc, care invită sucevenii de toate vârstele să viziteze expoziția și să descopere lucruri inedite despre 60 de specii de plante protejate.