Cea de-a doua întâlnire pentru stabilirea traseului autostrăzii A7 Siret – Suceava – Dolhasca – Pașcani – București, care a avut loc vineri, la sediul Consiliului Județean Suceava, a dus la trasarea unei variante care ar avantaja partea cea mai populată a județului Suceava, dar care s-ar apropia foarte mult și de granița cu județul Botoșani.
Variantele de traseu au fost prezentate, invitații putând să își exprime părerea, pentru a se ajunge la o variantă finală, cât mai avantajoasă.
Pe lângă președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, primarul Sucevei, Ion Lungu, și alți reprezentanți ai administrațiilor locale vizate de realizarea acestei ample investiții, la discuții au fost prezenți reprezentanții CNAIR de la Ministerul Transporturilor și au fost invitați specialiștii, firmele de proiectare și șefii instituțiilor deconcentrate din județul Suceava care au legătură cu acest proiect - Apele Române, Direcția Silvică, Ariile Protejate, Garda de Mediu, Direcția de Cultură, Poliția Suceava, etc.
“Ca o concluzie finală a acestor discuții, varianta optimă care s-ar contura ar face o legătură a centrelor populate de la Dolhasca, Fălticeni, Suceava și zona Siret – Rădăuți în primul rând și ar rezolva și două centuri ocolitoare despre care se tot vorbește, cea de la Fălticeni, pentru că varianta discutată ar rezolva această problemă, dar și centura ocolitoare, de est, a municipiului Suceava. S- ar rezolva în cea mai mare parte traseul care a fost propus de primărie, pe zona Ipotești - Salcea. În felul acesta deservim partea cea mai populată a județului Suceava, partea de Est, iar traseul se apropie foarte mult și de granița cu județul Botoșani. În felul acesta facilităm și populației din județul Botoșani să beneficieze de autostrada A7 în condiții avantajoase”, a spus Gheorghe Flutur.
De altfel, majoritatea celor care au luat cuvântul consideră că traseul autostrăzii A7 trebuie să treacă prin trei puncte obligatorii - intrarea în județ, Dolhasca, municipiul Suceava și orașul Siret (punct terminal al autostrăzii).
“Poziția mea a fost că e bine de luat în calcul varianta care vine de la Dolhasca aproape de municipiul Fălticeni și apoi spre municipiul Suceava undeva la est și traversează DN 29 drumul Suceava – Botoșani prin zona Salcea. De ce am optat pentru această variantă? Pentru că în felul acesta am rezolva și centura ocolitoare a municipiului Fălticeni pe de o parte, iar pe de altă parte discutăm de o zonă populată, sunt câteva zeci de mii de locuitori și s-ar scurta distanța până la viitoarea autostradă de la Fălticeni și din împrejurimile municipiului Fălticeni. Pe de altă parte, este obligatoriu să fim cât mai aproape de municipiul Suceava și de Aeroport și atunci proiectanții au prezentat variante cu un nod undeva în zona Burdujeni, deasupra drumului național care leagă Suceava de Botoșani. Un nod de descărcare atât pentru aeroport, cât și pentru municipiul Suceava, și apoi sunt câteva variante prin estul județului Suceava, pe valea Siretului spre orașul Siret.
Sigur, nu s-a fixat astăzi o variantă, dar foarte important este să fie implicate toate structurile și în primul rând primarii, pentru că se va ține seama de toate trecerile, podurile peste râuri, Suceava, Siret și afluenți. De asemenea, liniile de înaltă și medie tensiune, rețelele de gaze naturale, intersecții cu drumuri naționale și județene, zone cu arii protejate, păduri sau rezervații care protejează diferite specii vegetale sau animale…. Toate acestea trebuie luate în calcul, dar în primul rând va trebui să se țină seama de costuri. Sunt optimist. Am cerut proiectanților să grăbească și să ne prezinte o variantă finală”, a precizat Gheorghe Flutur.
Președintele CJ a fost încântat de faptul că reprezentanții de la Direcția de Cultură au cerut să intre cât mai repede la treabă pentru a face săpături pentru descărcări posibile arheologice.
“Am văzut că instituțiile deconcentrate sunt foarte determinate să pună umărul la realizarea autostrăzii A7, iar reprezentanții de la București ai Ministerului Transporturilor au apreciat că aici la Suceava este o echipă de oameni care își dorește enorm de mult să se construiască această autostradă care să lege Nordul Țării - Suceava, Botoșani, de București”, a concluzionat Flutur.
Autostrada A7, denumită și Autostrada Moldovei sau Autostrada Unirii Principatelor Române este aflată în construcție, prima porțiune, de aproximativ 16 km, fiind dată în folosință la finele anului trecut, ca parte din Centura Bacăului. Restul tronsoanelor, de la Ploiești la Buzău-Focșani-Bacău și Bacău-Pașcani, sunt deocamdată în faza de proiectare și vor fi licitate spre execuție în 2021.
Cosmin ROMEGA
Dan COMAN