Mulțime de credincioși la slujba Bobotezei, oficiată de Înaltpreasfinţitul Calinic

Un număr mare de credincioși a participat miercuri, 6 ianuarie, în ziua de Bobotează, la Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou” Suceava,pentru a primi binecuvântarea Botezului Domnului şi pentru a lua acasă Agheasma Mare.

Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aura fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, împreună cu părinții slujitori ai Catedralei Arhiepiscopale din Suceava, pe scena amenajată în curtea Mănăstirii Sfântului Ioan cel Nou. Unii credincioși au intrat mai întâi în biserică, s-au închinat la Sf. Ioan cel Nou, apoi au luat parte la Sf. Liturghie. La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Calinic a săvârșit Slujba sfințirii celei mari a apei (Agheasma Mare), care se pregăteşte în amintirea botezării Domnului Iisus de către Ioan în apa Iordanului.

Sub semnul pandemiei

Dacă în ceilalți ani mulți dintre credincioși aduceau de acasă recipiente în care să primească Agheasma Mare, în special căni de sticlă, împodobite cu busuioc și fundițe tricolore, anul acesta credincioșii au primit apă sfințită în sticle de plastic, gata îmbuteliate. Pentru a se evita aglomerarea credincioșilor la împărţirea Aghesmei Mari, participanții la slujba Bobotezei, aflați la Catedrala Arhiepiscopală, au primit Agheasma Mare în cele 5.000 de sticle, îmbuteliate în zilele de 5 și 6 ianuarie 2021, pregătite de Arhiepiscopia Sucevei și împărțite credincioșilor cu ajutorul voluntarilor. Pe scena amenajată în curtea Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou au fost așezate și 12 butoaie cu Agheasmă Mare, din care unii credincioși au putut să-și ia singuri apă sfințită, în recipientele aduse de acasă.

Termenul de „agheasmă” provine de la cuvântul grecesc „agiasmós”, care înseamnă „sfinţire”. Credincioşii au respectat restricţiile impuse de pandemie, normele sanitare în vigoare, deplasându-se pe culoarul special amenajat și purtând mască de protecție.

ÎPS Calinic: „Nu poți să stai într-o incintă cu niște case monument în Patrimoniul UNESCO cu tabla ruginită”

ÎPS Calinic a ținut să le mulțumească părinților slujitori ai Catedralei Arhiepiscopale din Suceava pentru pregătirea acestei sărbători, jandarmilor care au asigurat ordinea, voluntarilor, mulțimii de credincioși care sprijină slujitorii Altarelor, și în aceste vremuri grele de pandemie, dar și celor care, pe diferite site-uri, critică ce se face la Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou, cu precizarea, a spus Arhiepiscopul Sucevei, că lucrările începute la mănăstire vor continua.

„Vreau să mai mulțumesc cuiva. Celor care nu suportă ceea ce se face la Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou și scriu pe toate site-urile. Dar aș vrea să vă spun că ei pot să scrie, iar noi lucrările le vom face nu pentru noi ca să fim promovați, așa cum s-a scris, ci pentru Dumnezeu. Nu poți să stai într-o incintă cu niște case monument în Patrimoniul UNESCO cu tabla ruginită. Arată că suntem niște oameni iresponsabili. Dacă nu s-a putut în perioada trecută, din lipsă de fonduri, încercăm să o facem acum, în perioada pandemiei”, a spus ÎPS Calinic. La slujba de Bobotează a fost prezent și primarul Sucevei, Ion Lungu, care a fost invitat de organizatori să urce pe scenă, loc în care a stat până la finalizarea ceremoniei de sfințirea a apei.

Slujba de sfințire a apei, în ziua de Bobotează

Slujba de sfințire a apei a început la Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou” Suceavaîn jurul orei 11:00, când soborul de preoți, în frunte cu Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a cerut lui Dumnezeu „ca să trimită apei sfinţite harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului, care să o facă izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, curăţire de păcate, vindecare de boli, demonilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească”. 

Sfințirea apelor a cuprins, spre final, întreita cântare a Troparului Praznicului: „În Iordan botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat...”, cântare în dangăt de clopote, care sintetizează teologia acestei sărbători, însoţită de afundarea în apă – cruciş – a Sfintei Cruci şi a busuiocului.

De asemenea, slujba Aghesmei celei Mari s-a încheiat cu o rugăciune, „invocare adresată lui Dumnezeu în care I se cere ca toţi cei care se vor stropi sau vor bea din această Agheasmă – credincioşi şi credincioase, de diferite dregătorii sau ranguri sociale şi/sau ecleziale – să primească sfinţire, sănătate, curăţire şi binecuvântare”.

Agheasma Mare, însemnătate

Se spune că Agheasma Mare are o putere deosebită, fiind sfinţită printr-o dublă epicleză (gr. epiklesis), care înseamnă invocarea, chemarea Duhului Sfânt „peste noi şi peste aceste daruri” (de pâine şi vin), ca să devină „adevărat Trupul şi Sângele Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos”.

Sfinţirea are loc în ziua în care Iisus Hristos a sfinţit apele, prin botezul Său în apa Iordanului. De aceea, şi slujba Aghesmei Mari este mai solemnă ca la Agheasma Mică, iar cântările şi rugăciunile din cursul ei pomenesc şi proslăvesc îndeosebi Botezul Domnului în apele Iordanului.

Timp de o săptămână, credincioșii iau dimineața, pe nemâncate, Agheasma Mare, apoi anaforă. „Agheasma Mare se foloseşte şi la <botezul de necesitate> al copiilor, în caz de boală, la curăţirea vaselor sau a fântânii, la binecuvântarea începerii semănăturilor, la stropirea holdelor, a viilor şi a grădinilor bântuite de lăcuste, la sfinţirea crucii, a icoanelor, a vaselor de cult, a troiţei, a clopotului, a antimisului, a Sfântului şi Marelui Mir şi a bisericii”, a explicat Înaltpreasfințitul Calinic.

 „Întregul Univers se restaurează manifest în lumina şi sfinţenia Treimii”

Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a spus în cuvântul de învățătură adresat credincioșilor că sărbătoarea Botezului este una dintre cele mai vechi sărbători creştine, fiind amintită de Clement Alexandrinul încă din secolul al II-lea d.Hr. (...) În plus, pe lângă Sfintele Paşti şi Cincizecime/Rusalii, Botezul/Teofania/Epifania este singura sărbătoare menţionată în Constituţiile Apostolice (secolul al IV-lea). „Sărbătoarea a fost preluată şi de Biserica Apuseană, care a mai numit-o şi <Sărbătoarea celor trei magi>”, a explicat ÎPS Calinic, adăugând că prin Botezul Domnului, „întregul Univers se restaurează manifest în lumina şi sfinţenia Treimii. Duhul Sfânt, în chip de porumbel, dezvăluie iubirea şi supunerea Fiului faţă de Tatăl, Care Îl recunoaşte ca Fiu: <Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit.> (Matei 3, 17); Tatăl Îl recunoaşte ca fiind unicul Său Fiu. Persoanele Sfintei Treimi aduc mărturia Lor unanimă: <Închinarea Treimii S-a arătat...>, cântăm în Troparul Praznicului.”

Arhiepiscopul Sucevei a accentuat în predica sa extraordinarul fapt că Hristos S-a botezat „după ce s-a botezat tot poporul”, adică, după ce omenirea s-a curăţit prin apă, mărturisindu-şi păcatele. „Prin Botezul Său, Hristos şi-a asumat toate păcatele, urmând ca prin Jertfa Sa de pe Cruce să le desfiinţeze. El nu S-a botezat pentru că avea nevoie de curăţire, fiind fără de păcat, ci a primit botezul de la Ioan pentru a Se aşeza, astfel, tainic, în locul fiecărui păcătos”, este mesajul pe care ar trebui să-l reținem și să-l purtăm în sufletele noastre, pentru a înțelege mai bine „Taina Botezului”.

„Să ne reînnoim hotărârea de a ne pune întreaga viaţă în slujba lui Dumnezeu”

Naşterea din nou are loc numai prin Taina Botezului, a mai spus în predica sa Arhiepiscopul Sucevei. „Numai prin Botez firea noastră se îndumnezeieşte şi se uneşte cu Hristos, cum frumos se cântă la Pavecerniţa Praznicului: <Cu Mine împreună de se va pogorî cineva şi împreună de se va îngropa prin Botez cu Mine, se va desfăta întru slavă şi înviere>. Aşadar, să folosim prilejul sărbătorii de azi pentru a ne examina cum ne-am îndeplinit până acum angajamentele făcute la Botez prin naşi, martorii noştri, şi, căindu-ne pentru infidelităţile comise, să ne reînnoim hotărârea de a ne pune întreaga viaţă în slujba lui Dumnezeu. Numai aşa ne vom putea păstra vie conştiinţa nobleţei de fii după har ai lui Dumnezeu–Tatăl şi de fraţi ai lui Hristos în Duhul Sfânt.”