Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Suceava a închis anul acesta și ultimele două centre de plasament din județ. 284 de copii și tineri sunt ocrotiți acum în case și apartamente de tip familial. Alți 579 de copii sunt crescuți de asistenți maternali, iar 429 de copii și tineri sunt în plasament familial la rude sau familii străine.
Directorul executiv al DGASPC Suceava, Nadia Crețuleac, a precizat că anul 2020 va intra în istoria omenirii ca an al pandemiei, „însă, pentru noi, ca instituție, acest an va rămâne cu o dublă semnificație, pentru că după 23 de ani de la înființare ca Direcție de protecție a copilului, am reușit să închidem ultimele două centre de plasament clasice pentru copii. Încă de la începutul înființării DGASPC Suceava, am moștenit centre mamut (chiar cu peste 600 de copii) care au fost preluate de la Inspectoratul Școlar, Direcția Muncii sau foste spitale. Munca de transformare, de restructurare și închidere, dar și de înființare a noi servicii a fost imensă și a fost nevoie de colaborare cu multe fundații, dar și de o legislație bine structurată care să ne sprijine în demersurile noastre”.
· Condiții mai bune pentru copiii lipsiți de ocrotirea părintească
În anul 2004, a intrat în vigoare un nou pachet legislativ în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului și adopției (Legea 272/2004, Legea 273/2004 etc), care a pus bazele unei strategii în domeniu, pentru prima oară apărând și standardele minime de calitate în cadrul serviciilor destinate copilului instituționalizat. De-a lungul anilor, spun reprezentanții DGASPC Suceava, transformările au fost posibile prin accesarea de proiecte cu finanțare externă sau internă atât pentru închiderea centrelor clasice și dezvoltarea de servicii alternative cât și pentru renovarea/modernizarea locațiilor existente în structura DGASPC Suceava (PHARE, BIRD, PIN). În ceea ce privește procesul de închidere de centre de plasament pentru copii, acesta a debutat prin atragerea de proiecte cu finanțare externă, în special PHARE, care au condus la închiderea centrelor de plasament clasice („Dumbrava minunată” și „Lizuca” din Fălticeni și „George Sidorovici” din Gura Humorului, în anul 2005), iar în locul acestora s-a extins rețeaua de asistenți maternali profesioniști, au fost înființate case de tip familial și apartamente, oferind condiții dintre cele mai bune copiilor lipsiți de ocrotirea părintească.
Tot prin accesare de fonduri PHARE, s-a reușit închiderea treptată, între anii 2004 - 2006, a Leagănului de Copii „Sfânta Maria” Suceava, care a fost unul dintre cele mai mari din țară, ocrotind până la 400 de copii cu vârste între 0 și 3 ani). De atunci, nici un copil cu vârsta sub doi ani nu a mai putut fi ocrotit într-un serviciu de tip rezidențial (din anul 2018, limita de vârstă pentru sistem rezidențial a crescut de la 2 ani la 7 ani), ci doar în sânul unei familii substitut (rude, familii fără grad de rudenie sau asistenți maternali profesioniști).
· Echipe mobile
În anul 2009, tot pe un proiect PHARE cu finanțare externă, au fost înființate 3 echipe mobile în județul Suceava, cu puncte de lucru în: Fălticeni, Gura Humorului și Siret. Cele trei echipe mobile oferă servicii de terapie și consiliere pentru copii cu dizabilități și familiile acestora, precum și pentru copii cu părinți plecați la muncă în străinătate, ceea ce a condus la menținerea copiilor în familie și limitarea intrărilor în sistemul de protecție.
Centrul de plasament „Laurenția Ulici” din Gura Humorului, care a fost unul dintre centrele mamut din țară, având la un moment dat capacitatea de 600 de locuri, a intrat pe un proiect de închidere, în anul 2011, prin accesarea unui proiect de interes național (PIN), care s-a finalizat în anul 2013, prin construirea a 4 case de tip familial și un centru de recuperare pentru copiii cu dizabilități din sistemul de protecție, dar și din comunitate.
În anii 2017 și 2018, au fost semnate două convenții de colaborare cu Fundaţia ,,Hope and Homes for Children” România, al căror scop final a fost închiderea ultimelor centre de plasament pentru copii (Centrul „Speranța” din municipiul Suceava și Centrul „Mihai și Gavril” din Solca), copiii din cadrul celor două locații beneficiind de sprijin pentru reintegrare, plasament la asistenți maternali profesioniști sau servicii de tip familial (s-au construit două case de tip familial și au fost renovate 3 apartamente de tip familial).
· Servicii mai bune pentru bătrânii din centre
În acest moment, DGASPC Suceava nu mai are nici un centru de plasament pentru copii, iar numărul copiilor din sistemul de protecție a scăzut semnificativ: de la 1.638 de copii și tineri în sistem rezidențial, în anul 2002, la 284 copii/tineri ocrotiți în case și apartamente de tip familial, la 579 copii/tineri ocrotiți în rețeaua de asistență maternală și la 429 de copii și tineri ocrotiți în plasament familial la rude sau familii străine, cu mențiunea că din anul 2015, statul oferă o îndemnizație de plasament pentru fiecare copil plasat la rude sau la o familie străină.
„Pe partea de protecție a adulților, de-a lungul anilor au fost reabilitate și modernizate centrele de recuperare și reabilitare neuro-psihiatrică și au fost înființate noi centre/locuințe protejate prin restructurarea centrelor mari, prin accesarea de proiecte cu finanțare externă. Odată cu apariția, în anul 2018, a Ordonanței 69/2019 cu privire la dezinstituționalizarea centrelor clasice pentru adulți cu dizabilități, am adăugat un nou obiectiv general care vizează închiderea acestora, astfel încât s-au întocmit planuri de reorganizare și restructurare ale tuturor centrelor care depășesc capacitatea de 50 de locuri. Putem afirma că, în acest an, am reușit să efectuăm o serie de transformări și la nivelul protecției persoanelor adulte cu dizabilități: centrele de tip familial pentru copii care nu mai îndeplineau standardele de calitate în vigoare, care prevăd un maxim de 12 copii, au fost transformate în centre mici pentru adulți (Complexul Ama Deus Siret a devenit Centrul de Îngrijire și Asistență – cu o capacitate de 36 de locuri și Centrul Visătorii din Fundu Moldovei a devenit Centrul de Abilitare și Reabilitare - cu o capacitate de 24 de locuri)”, a explicat Nadia Crețuleac.
· Colaborare între instituții
Atenția conducerii Protecției Copilului Suceava se îndreaptă în același timp către comunitate, deoarece de acolo ajung în sistemul de protecție cazurile cele mai grave, în special de copii abuzați, neglijați, abandonați, de aceea, de-a lungul anilor s-au înființat echipe mobile, centre maternale, centru pentru victime, centru pentru tinerii ieșiți din sistem. „Direcția a colaborat cu ONG-uri pentru menținerea copiilor în familie (HHC, FARA, Salvați Copiii, TAR etc.). Am avut întâlniri periodice cu primăriile, pentru a întări capacitatea de sprijinire a familiilor aflate în situație de risc și dezvoltarea de servicii la nivel local, atât pentru copii, cât și pentru bătrâni și persoane cu dizabilități. Noi, cei care lucrăm în asistență socială, ne dorim ca fiecare copil sau persoană adultă ocrotit în cadrul sistemului de protecție să aibă posibilitatea de a se întoarce în propria familie, acolo unde îi este locul, însă experiența ne-a demonstrat că acest lucru este, cel mai adesea, imposibil. Eu cred că asistența socială trebuie văzută în întregul ei, că este esențial să lucrăm împreună cu toate instituțiile și autoritățile abilitate, pentru ca valorile familiale să reînvie, iar familia să redevină celula de bază a societății”, a concluzionat șefa DGASPC Suceava.
