Târg online pentru meșterii populari suceveni

Meșterii populari suceveni pot să își promoveze meșteșugurile și să vândă din produsele pe care cu multă trudă le fac în această perioadă de pandemie pe platforma online Meșteri și meșteșuguri din județul Suceava, în cadrul proiectului „Promovăm meșterii și meșteșugurile din județul Suceava. Suntem aici, poftiți la noi!”.

Inițiativa constituirii unui altfel de târg pentru meșterii populari din județul Suceava, târg organizat în spațiul virtual, aparține Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, din cadrul Centrului Cultural „Bucovina”.

Proiectul cultural realizat de Eutasia Rusu - expert etnograf, cu sprijinul ing. Gabriel Sandu, editor imagine, cuprinde materiale video și foto cu meșteri populari, făcând publice, cu acordul meșterilor populari, datele de contact ale fiecăruia (număr de telefon, adresă e-mail, pagină Facebook).

Postările vor fi publicate pe paginile de Facebook: Centrul Culturii Tradiționale și Meșteri și meșteșuguri din județul Suceava. Meșterii populari pot fi contactați mai ușor pe această platformă de cei care doresc să cumpere obiectele lor de artă populară. Cumpărând de la meșterii noștri populari, făuritori de frumos, îi ajutați să supraviețuiască acestei perioade de restriște prin care trecem cu toții.

·        Victoria Fundiur, meșteriță din Rădăuți

În cadrul proiectului „Promovăm meșterii și meșteșugurile din județul Suceava. Suntem aici, poftiți la noi!” o veți cunoaște mai bine pe  Victoria Fundiur, meșter popular – încondeietoare de ouă, de la  Rădăuți. „Încondeiatul ouălor este meșteșugul cu cea mai veche tehnică și cu cea mai largă arie de răspândire atât în țara noastră,  situându-se printre cele mai expresive meșteșuguri tradiționale. Această artă populară pretinde, pe lângă har, o tehnică specială, de maximă virtuozitate, comparabilă cu cea a vechilor miniaturiști, ori cu cea a pictorilor sau a sculptorilor. Una din reprezentantele acestui meșteșug este Victoria Fundiur. S-a născut în Măgura – Ulma, iar de ceva timp locuiește în Rădăuți. A preluat meșteșugul din familie, de la bunici și părinți, ducând cu sfințenie mai departe modelele vechi, cunoscute”, ne-a spus Eutasia Rusu. Dintre modelele pe care le întâlnim pe delicatele ouă pe care le făurește Victoria Fundiur, amintim: Fierul, Plugul, Sapa, Grebla, Cârligul ciobanului, Calea rătăcită, Vârtelnița, Furca, Spicul, Soarele, Frunza, Crucea Pascală. Oul încondeiat de meșterița din Rădăuți ne transmite bucurie, smerenie, uimire, deoarece în ornamentația lui, simbolurile vechi se contopesc atât de natural și frumos, încât intră într-un soi de rezonanță cu sufletul nostru, este de părere Eutasia Rusu. Date de contact:

telefon: 0743 364 685; Facebook: Victoria Fundiur

·        Gheorghe Zofotă, meșter popular din Câmpulung Moldovenesc

Unul dintre meșterii populari care practică un vechi meșteșug, prelucrarea osului, este Gheorghe Zofotă, din Gura Humorului. Mecanic de profesie, având deja conservat simțul prelucrării diferitelor obiecte, lui Gheorghe Zofotă i-a fost ușor să treacă la prelucrarea osului, meșteșug pe care îl practică și astăzi, cu pasiune.

Meșterul humorean este un autodidact, care s-a inspirat în tehnicile de lucru din materialele folosite. „Pasiunea pentru acest meșteșug a prins contur încă din anul 2005, atunci când a ieșit la pensie. Este mereu bucuros când are ocazia de a-și face cunoscute obiectele sale din coarne de animal. Printre acestea amintim: pocale mici de țuică din coarne de bovină, pocale mari de bere și vin, federbușe din păr de mistreț și păr de bursuc, poroșenițe (tabachere cu praf de pușcă), rozete de păr de ciută, lavaliere pentru cămăși, chemători din corn de bou etc. Uneltele pe care le folosește în confecționarea acestor obiecte sunt: rașpa, fierăstrăul, bomfaierul, pilele de diferite mărimi, cuțite, cuțitoaie etc.”, ne-a povestit expertul etnograf Eutasia Rusu. Cei care doresc să cumpere un obiect realizat de mâinile meșterului Gheorghe Zofotă pot să ia legătura cu el prin telefon: 0742 908 973.

·        Ovidiu Leon Crăciun, meșter popular, prelucrarea pieilor, din Bilca

Prelucrarea pieilor este unul dintre cele mai vechi meșteșuguri din zona noastră, după cum susțin specialiștii, fiind practicat din nevoia protejării corpului în anotimpurile reci, dar și din necesitatea utilizării obiectelor de uz gospodăresc.

Inițial, acest meșteșug a avut o amploare unitară. De la tăbăcit până la obiectul finit, prelucrarea era realizată de unul sau mai mulți membrii ai familiei. În timp, meșteșugul a suferit specializări, astfel fiind identificate noi ramuri: tăbăcari, pielari, cojocari, cizmari, blănari, șelari, curelari.

„Unul dintre cei mai remarcați meșteri populari în prelucrarea pieilor este Ovidiu Crăciun, din Bilca. Practică acest meșteșug de la vârsta de 10 ani. A învățat curelăria, pentru că aceasta este specializarea lui, de la meșterul Cenușă Traian, din Gura Putnei. Obiectele pe care le confecționează sunt: harnașamente, chimire, curele, brâie, genți, încălțăminte etc. Materia primă pe care o folosește meșterul nostru este pielea de bovină, iar uneltele pe care le utilizează în practicarea meșteșugului sunt: scaunul de cusut, suhacul, cuțitele de diferite mărimi, foarfecele, preducele, fierul de călcat piele, ștanța etc. Decorul este ales cu grijă, respectând ornamentica și cromatica specifice zonei”, a povestit Eutasia Rusu. Meșterul lucrează în cea mai mare măsură la comandă. El își dorește ca fiul său să ducă mai departe acest meșteșug, pe care îl respectă și-l practică cu drag.

Pentru orice informații, pentru comenzi, puteți să luați legătura cu meșterul popular din Bilca la numărul de telefon 0740 933 551.

·        Gheorghe Ciobanu, meșter popular, împletituri din nuiele, Calafindești

Împletitul din nuiele de răchită (salcie) s-a practicat ca meșteșug secundar sau îndeletnicire casnică din cele mai vechi timpuri, meșterii realizând o gamă variată de obiecte împletite de primă necesitate, de la cele utilizate în gospodărie, până la piese mici, folosite în diferite scopuri. Împletiturile din nuiele se întâlneau atât în zona noastră, cât și în alte locuri din țară, folosite ca mijloace de transport, pe spate sau pe animale de tracțiune, înlocuind traistele și desagii. Cele mai întâlnite au fost coșurile de mână cu toartă, coșurile largi cu două mânere, coșurile folosite de pomicultori și viticultori sau cele pentru care și căruțe. Astăzi, varietatea obiectelor împletite din răchită este mult mai diversificată. „Unul dintre puținii reprezentanți ai acestui meșteșug, în județul Suceava, este Gheorghe Ciobanu, din Calafindești. Practică meșteșugul din anul 1988, de la vârsta de 18 ani. L-a avut ca instructor pe meșterul Lauric Anton, angajat pe atunci la cooperativa agricolă din sat. Materialul de bază folosit de meșterul nostru pentru împletituri este nuielușa de răchită sau salcie, de diferite dimensiuni. Acest material împletitor mai este întâlnit și sub denumirea de lozie. Meșteșugul are nevoie de multă răbdare, îndemânare și finețe în execuție. Colectarea materiei prime se face în lunile de toamnă și primăvară, recoltarea realizându-se manual, firele fiind legate în snopi, pentru a fi ulterior uscate. Apoi urmează sortarea lor în funcție de calitate, fierberea, care duce la mărirea rezistenței fibrelor și a elasticității, urmând și o colorare uniformă a lor”, povestește expertul etnograf Eutasia Rusu.

După colorare, snopii se introduc în apă rece, ulterior decojindu-se și apoi uscându-se la soare. Înainte de a fi împletită, fibra se înmoaie din nou în apă. Tehnica de împletire folosită este de mai multe feluri: dreaptă, răsucită, în straturi sau în rânduri. Meșterul din Calafindești realizează o gamă largă de obiecte din împletituri din nuiele cum ar fi: de la coșuri de mici și mari dimensiuni, valorificate în diferite scopuri, până la obiecte de mobilier (cuiere, dulapuri, mese, fotolii).

Gheorghe Ciobanu a predat băieților săi meșteșugul, aceștia practicându-l cu drag, atunci când timpul le permite. Date de contact: telefon: 0749 891 368; Facebook: Împletituri din nuiele@CiobanuGheorghe6.

·        Maria Zinici, meșter popular, Rădăuți

Ridicând la nivel de artă meșteșugul decorării ouălor (închistririi, încondeierii, pictării, scrierii etc.), încondeietoarele din zona noastră „au realizat un brand cultural dintr-o tradiție proprie și, ca urmare a comenzii sociale, au transformat tradiția în mijloc de trai, oul pascal fiind un ambasador cultural eficient, dar și un produs vandabil, mult apreciat și căutat”, după cum susțin specialiștii.

O meșteriță deosebită, specializată în acest domeniu, este Maria Zinici, una dintre cele mai valoroase încondeietoare din județ și din țară, propusă pentru a fi „Tezaur Uman Viu”, în cadrul celebrului proiect realizat de Ministerul Culturii.

De la ea au preluat meșteșugul multe alte încondeietoare. Maria Zinici a povestit că a deprins tainele „scrisului pe ouă” de la vârsta de șase ani, învățând această meserie de la mama sa, Elisabeta Smetaniuc, și de la mătușa sa, Paraschiva Zbercea. S-a născut în anul 1946, în satul Lupcina, comuna Ulma, plecând apoi să locuiască timp de 35 de an la Izvoarele Sucevei, întemeindu-și acolo o familie. Din anul 2000, s-a mutat la Rădăuți, loc unde continuă și astăzi „să scrie ouă” cu cea mai mare eleganță, păstrând în continuare cu strictețe tehnicile vechi de închistrit ouă.

Chiar dacă încondeietoarea și-a învățat toți cei cinci copii, încă de mici, să încondeieze ouă, patru dintre ei sunt plecați în lumea largă și doar cel rămas în țară, Ioan Zinici, împreună cu soția sa, Anița, duce mai departe meșteșugul. Ei îi învață mai departe pe copiii lor, dar și pe alte persoane din satul Izvoarele Sucevei, care sunt tainele acestei îndeletniciri.

Maria Zinici a fost mereu în topul încondeietoarelor din județul Suceava, fiind mereu premiată. A participat la târguri de meșteri populari din toată țara: București, Iași, Sibiu, Suceava etc., dar și la diferite expoziții și concursuri de profil din țară și străinătate: Germania, Ungaria, Olanda, Elveția, Austria, Polonia etc. „Meșterița noastră, doamna scrisului pe ouă, este un exemplu de urmat, un om care face cinste comunității, județului și întregului popor”, a completat expertul etnograf Eutasia Rusu. Date de contact: Maria Zinici: telefon: 0753 725 292.