Printează articolul
Trimite e-mail
Cum ar arăta intersecția Mărășești dacă tot traficul rutier ar fi “mutat” în subteran, la fel ca și toate locurile de parcare, unele construcții de lângă Catedrală ar dispărea și pe o suprafață de peste 17.000 de mp s-ar construi o piață publică, pietonală, cu spații verzi amenajate deasupra a două niveluri de subteran cu multiple funcțiuni?
Aceasta este ideea pe care o propune spre realizare un cunoscut arhitect sucevean, Doru Olaș, printre creaţiile căruia se numără Catedrala ortodoxă „Naşterea Domnului“, a doua ca mărime din țară, dar şi atipicul lăcaș de cult și spațiu muzeal „Naşterea Maicii Domnului“, din spatele Tribunalului.
“În fiecare oraș care are o Catedrală, aceasta e pusă în valoare de o piață sau piațetă. Soluția găsită de mine, care vine cu o rezolvare la problema traficului rutier, cât și a necesității unui spațiu urban adecvat, adiacent catedralei, o pun la dispoziția autorităților, să-și asume o rezolvare care ar acoperi necesitățile zonei”, a spus arhitectul Doru Olaș, care a lansat un fel de provocare către candidații la conducerea administrației sucevene, să pună în practică ideile sale, pentru a rămâne în memoria colectivă cu un proiect grandios, “comparabil cu realizarea Cetății de Scaun”.
Concret, arhitectul propune realizarea unui pasaj auto subteran care să integreze toate străzile care se întâlnesc în intersecția Mărășești, din dreptul blocului MPO, cum se urcă dinspre Baie, din dreptul Școlii Nr. 3, cum se urcă pe Mărășești, din dreptul Colegiului “Mihai Eminescu”, pe continuarea străzii Mărășești și de la blocul Bebelușul, de pe bulevardul George Enescu, deasupra căruia să fie o piață imensă, pietonală, care să pună în valoare Catedrala.
Proiectul său include și parcări subterane, cea mai mare pe locul actualului parc Mărășești și a parcării MPO (aproape 3000 de mp), dar și două mai mici, de aproape 1000 mp, în spatele Catedralei, pe unde e acum strada Grigore Ureche și pe o laterală, în apropiere de “Blocul groazei”.
“Zona este un vârf de deal, care poate fi tăiat, să rezulte o piațetă, peste o circulație subterană, pe o suprafață care pornește din dreptul blocului MPO, de la Generală 3, de la Colegiul <Mihai Eminescu> și se termină undeva lângă blocul Bebelușul. Marele avantaj este că s-ar putea realiza o suprafață plană. Piața va avea aproape două hectare, va fi concepută să susțină spațiu verde, cu arbuști, gazon, încât să nu se simtă betonul”, a precizat arh. Doru Olaș.
Conform acestuia, săpăturile pentru realizarea proiectului ar fi la o adâncime de aproximativ 4 metri, diferența de până la 8 metri, cât ar avea edificiul care cuprinde pasajul subteran și parcările subterane, urmând să fie realizat de la nivelul străzii în sus – aproximativ la primul etaj al blocului situat vizavi de catedrală, unde ar începe nivelul piațetei pietonale.
“Este o soluție elegantă și eficientă, care ar transforma orașul din punct de vedere estetic și l-ar aduce la un nivel european”, consideră arhitectul sucevean, care a realizat o serie de proiecții în spațiu a ideii sale, care, dacă va găsi susținere cândva, ar putea evolua într-un proiect complet și apoi să fie pus în practică.
Fără a avea un calcul exact al investițiilor necesare, Doru Olaș estimează costurile de realizare a unui astfel de proiect undeva la 50 de milioane de euro (bani care nu se adună din taxe și impozite la Primăria Suceava nici în 25 de ani), încât atragerea de fonduri europene ar fi o soluție, deocamdată.
Cât despre blocarea totală a traficului rutier prin intersecția Mărășești și nu numai, pe o perioadă de minim 4 ani, dacă lucrările s-ar face în ritm susținut, cu multă forță de muncă, arhitectul consideră că nu ar fi o problemă, pentru că există varianta devierii circulației prin Zamca și pe alte străzi adiacente, iar așteptarea sucevenilor ar fi răsplătită de rezultatul final – o zonă urbană modernă, deschisă, cu spații verzi, în vreme ce tot traficul rutier, deranjant, ar fi mutat în subteran, la fel ca și locurile de parcare.
Posibile impedimente în realizarea unui astfel de proiect ambițios, pe lângă costuri și deranjul creat de un șantier care va dura ani la rând, ar putea fi reticența unor locuitori din zonă, mai ales a celor care dețin spațiile de la parter, care vor avea în față un zid de beton de câțiva metri, dar și rețelele de utilități din zonă, de la magistralele de apă rece, canalizare, termoficare și gaz, până la rețelele electrice și cele de telecomunicații, pentru devierea sau reamplasarea cărora vor trebui căutate soluții ingenioase, dar și finanțări consistente.
