Printează articolul
Trimite e-mail
Ziua imnului național al României, "Deșteaptă-te române!", sărbătorită an de an la 29 iulie, a fost marcată și la Suceava, cu o ceremonie în aer liber, la care toți participanții au purtat măștile de protecție.
Evenimentul, desfășuratîn Piața Steagurilor, pe ritmuri de fanfară, a reunit reprezentanții instituțiilor statului, în special cele din subordinea Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
Pe ritmurile Fanfarei Primăriei Suceava, dinspre Palatul Administrativ și-au făcut apariția oficialitățile locale și județene – primarul municipiului, Ion Lungu, prefectul Alexandru Moldovan, vicepreședintele CJ, Gheorghe Niță, viceprimarul Marian Andronache.
După oficierea unei slujbe religioase de către reprezentanții Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, reprezentată de episcopul vicar Damaschin Dorneanul și un sobor de preoți, s-a vorbit de istoria și însemnătatea imnului național al României.
"Deșteaptă-te române!" a fost cântat pentru prima data oficial la 29 iulie 1848, la iniţiativa domnitorului Ştirbei Vodă.
La originea imnului național al României se afla poemul patriotic "Un răsunet", scris de Andrei Mureșanu și publicat pentru prima dată în numărul 25, din 21 iunie 1848, al suplimentului "Foaie pentru minte, inimă și literatura", pe o melodie culeasa de Anton Pann.
"Deșteaptă-te române!" a fost intonat în timpul Războiului de Independență (1877-1878), în Primul Război Mondial, la Marea Unire din 1918 și în cel de-al Doilea Război Mondial.
Interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol, imediat după Revoluția decembristă, "Deșteaptă-te române!" a fost ales din nou imn național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991, modificată și completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituția prevede, prin Articolul 12, că imnul național al României este "Deșteaptă-te române!", acesta fiind considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului.
