La 89 de ani, pe care-i va împlini pe 16 iulie, profesorul Ilie Ibănescu – Anemone a mai publicat un volum de poezie, intitulat „Amurguri”. „Un mugur de lumină va arde în Amurguri!” este mesajul pe care mi l-a scris profesorul Ilie Ibănescu – Anemone pe cel mai recent volum pe care l-a scos de sub tipar, la începutul acestui an, la Editura Lidana. Volumul cuprinde 137 de poezii, în care autorul abordează teme diverse: amurgul, zborul, cântecul, marea, crângurile, codrii, universul, satul natal, apele, lumina, stelele, misterul, visurile, veșnicia etc.
„Și zeii coboară în amurguri / Numai Astral trece peste ziduri, / În mine inima arde ca pe rug, / Timpul se scurge în Amurg. / Peste vămi voi trece în Amurguri / Din zei voi face un zid de scuturi, / Universul fără margini / Îl voi prinde în imagini”, sunt câteva versuri din poezia „Amurguri”.
Consilierul de stat Ligia Deca (Administrația Prezidențială - Departamentul Educație și Cercetare), după ce a citit cu bucurie un volum de poezie semnat de profesorul Ilie Ibănescu – Anemone, l-a felicitat pe autor, „pentru frumoasele versuri, o expresie demnă a gândurilor și emoțiilor care vă încearcă”. Pe lângă opera profesorului Ibănescu, mai completează Ligia Deca, „am remarcat și o longevitate în cariera didactică. Avem convingerea că de-a lungul celor 41 de ani ați marcat în mod pozitiv destinele mai multor generații de elevi. Vă asigur de aprecierea mea pentru ceea ce creați și împărtășiți cititorilor dumneavoastră, într-o manieră atât de modestă și de autentică”.
De asemenea, poetul Ibănescu primește aprecieri și din partea prof. univ. Dumitru Vitcu, doctor în istorie, care a transmis următorul mesaj: „Mă bucur pentru consăteanul meu, pe care l-am cunoscut în tinerețe, ostenind la activitățile culturale organizate de vrednica doamnă înv. Nechifor. Mă bucur și-l felicit pe prof. Ilie Ibănescu pentru isprăvile lui poetice, degajând trăiri interioare exprimate meșteșugit și sentimente nostalgice firești, raportate locului de baștină și ...vârstei! Sănătate, liniște sufletească și noroc... spre centenar!”
Palmares
Anul trecut, în luna iulie, scriam despre publicarea volumului de versuri „Lordul” de Ilie Ibănescu – Anemone, carte care cuprinde un şir de peste 130 de poezii. În iulie 2018, profesorul Ilie Ibănescu - Anemone a scos de sub tipar, tot la Editura Lidana, volumul de versuri „Rădăcini astrale”. Autorul spunea atunci că „Ciclul astral” începe cu cartea „Satul – vatră de legendă”, urmată de „Călător printre stele”, „Castelul albastru”, „Magul călător”, „Flacăra Unirii”, „Vocea mării” şi se încheie cu „Rădăcini astrale”.
„Ilie Ibănescu s-a născut în mijlocul verii: 16 iulie 1931, în satul Ibăneşti, din fostul judeţ Dorohoi. A făcut clasele primare în localitatea natală. A urmat cursurile liceale (1948-1952) la vestita Şcoală <Anastasie Başotă> din Pomârla, după care a devenit student la Filologia ieşeană (1953-1957). După absolvire, cu diploma de profesor de Limba şi literatura română în buzunar, a poposit la Liceul <Mihai Ciucă> din Săveni, devenind şi şeful Secţiei de învăţământ a raionului. Acolo a şi editat revista şcolii, <Muguri>. În a doua parte a carierei, a funcţionat la Şcoala din Soloneţ (Todireşti) Suceava. S-a pensionat în anul 1994. Dar nu a tras pe dreapta…
Aripa poeziei l-a stăpânit încă din vremea anilor tineri. În studenţie, mai ales. Precum în multe alte cazuri, uşile i s-au deschis cu oarecare întârziere, dar au făcut-o cu largheţe, Ilie Ibănescu - Anemone dovedindu-se vrednic de întâmplare. El nu a avut, adică, o prestaţie de amator. Pentru mine (şi, cred, nu numai) cele patru cărţi de poezie sunt o dovadă de netăgăduit. Mi se alătură poetul: <Urcuşul nu mi-a fost uşor, / Cuvântul scris / Mi-a dat putere şi lumină>. Iar puterea şi lumina au un izvor cu apă vie, care curge fără de istov: <Îmi scriu poemul / în limba patriei>”, consemna Vasile Filip (în „Crai Nou”), fost coleg de grupă al profesorului şi poetului Ilie Ibănescu, promoţia 1957 de la Facultatea (pe atunci) de Istorie-Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.