”Nenorocirea e că Suceava a fost primul spital județean afectat ca focar epidemic”

Spitalul Județean Suceava a devenit primul din țară unde au explodat pur și simplu îmbolnăvirile cu COVID-19. Aici s-au infectat și cele mai multe cadre medicale, peste 400, iar carantinarea spitalului și ulterior a orașului și a celor opt comune învecinate a fost o urmare logică a evoluției focarului. Faptul că Suceava a fost lovită din plin de valul de pandemie și că a reprezentat un soi de experiment la nivel național este recunoscut chiar și de conducerea militară a spitalului, chemată aici pentru a repune pe picioare o ”corabie în derivă”.

”Nenorocirea e că Suceava a fost primul spital județean afectat ca focar epidemic, și de aceea pierderile au fost foarte mari. După aceea, celelalte spitale au fost puse în gardă luând act de evenimentele de aici, însă cred că ceea ce s-a întâmplat aici putea fi prevenit într-o altă manieră la nivel național”, a declarat generalul maior în rezervă Ionel Oprea.

Chiar și în aceste condiții, fostul manager interimar al Spitalului Județean Suceava, colonel doctor Daniel Derioiu, este de părere că nu s-a acționat haotic, ci totul a fost similar cu ceea ce s-a întâmplat și în alte țări.

”Această boală este o noutate la nivel mondial, deci nu suntem noi mai depășiți ca alții. Consider că întreaga omenire a fost luată prin surprindere de această epidemie, de un virus de o contagiozitate foarte mare, care s-a răspândit rapid pe tot mapamondul și toți încearcă acum să găsească soluții, să se replieze și să ia măsurile cele mai potrivite pentru a face față acestei pandemii”, a opinat colonel doctor Daniel Derioiu.

Și numărul de decese din Suceava, chiar dacă este cel mai ridicat la nivel național, respectiv aproape 20%, nu este considerat ca exagerat. 

”Mortalitatea corespunde constatărilor din lumea întreagă, pentru că și în Anglia și în Italia s-a murit foarte mult, mai puțin în Germania, unde s-a abordat altfel decât la noi și în celelalte state amintite. Mai exact, în baza necropsiilor și-au dat seama că ceea ce agrava evoluția bolii și ducea la un sfârșit letal era complicația de bază a acestei infecții, respectiv tromboza vaselor mici din plămâni, cu embolii, adică cu împroșcări de cheaguri din acele focare în tot plămânul sau în inimă, respectiv creier și mureau din cauza infarctelor sau a accidentelor vasculare cerebrale. Acum, s-au introdus protocoalele de hipo anticoagulare, iar tratamentele s-au schimbat puțin. De exemplu, din ceea ce se știe Plaquenil și Kaletra vor ieși rapid din uz, dar așteptăm recomandările la nivel național”, a precizat generalul maior în rezervă Ionel Oprea.