Scriitorul Mircea Radu Iacoban a împlinit 80 de ani

Scriitorul Mircea Radu Iacoban, editorialist la cotidianul Monitorul de Suceava, împlineşte miercuri, 19 februarie 2020, 80 de ani, prilej cu care Editura Junimea organizează, în Sala Mare de Spectacole „Radu Beligan” a Ateneului Național din Iași, de la ora 17:00, lansarea cărții „prezent!”, de Mircea Radu Iacoban. Invitați: Mihai Cimpoi, Mihaela Grădinariu, Ioan Holban, Ovidiu Lazăr, Dorel Vișan. Amfitrion: Lucian Vasiliu.

Scriitorul Mircea Radu Iacoban a fost primul director al Editurii Junimea Iași, în perioada 1969-1979, pentru ca apoi să fie numit Director al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” Iași (1979-1990), încheindu-și cariera instituțională în funcția de Director al Teatrului Luceafărul (1994-2006). Mircea Radu Iacoban este una dintre personalitățile ieșene contemporane cu numeroase nominalizări, distincții și premii (Ordinul „Serviciul Credincios”, Ordinul „Meritul cultural”, Medalia de Stat „Mihai Eminescu” a Republicii Moldova, titlul „Excelsior” oferit de Primăria Municipiului Iași, Medalia de onoare a Federației comunităților evreiești din România, Premiul Academiei Romane, Premiul Uniunii Scriitorilor din România etc.).

·       În slujba scrisului

Mircea Radu Iacoban s-a născut în Iași, pe 19 februarie 1940. Mama, învățătoarea Maria Iacoban, scria poezie și publica în revistele vremii, printre care și „Iașul literar”. Tatăl, juristul Alexandru Iacoban, artist plastic amator, a avut expoziții de pictură în orașele Moldovei. Mircea Radu Iacoban a absolvit Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava, după care a urmat Filologia la Universitatea ieșeană. Prima carte de proză, („Estudiantina”) a publicat-o încă din studenție. A lucrat mai întâi la Radio Iași, apoi la Radio București. S-a numărat printre cei care, în 1966, au întemeiat revista „Cronica”, primul săptămânal ieșean apărut după 1944. În 1969 a izbutit reînnodarea firului activității editoriale ieșene, prin înființarea Editurii „Junimea”, căreia i-a fost director un deceniu (1969-1979). Din 1979, devine director al Teatrului Național „Vasile Alecsandri”, pe care l-a condus 11 ani, traversând și perioada critică a „autofinanțării”, când instituțiile de spectacole nu mai primeau susținere financiară din bugetul statului (în administrarea Teatrului Național se aflau, atunci, și Opera Română, Filarmonica „Moldova”, Teatrul „Luceafărul”, Teatrul de la Suceava, înființat ca Secție a Naționalului). După 1990, M.R.I. a lucrat la Chișinău, ca trimis al ziarului bucureștean „Românul”, primind însărcinarea de corespondent de front la Războiul de la Nistru. În 1994 este numit, prin concurs, director al Teatrului „Luceafărul”, pe care l-a condus, până la pensionare, 12 ani. Timp de 18 ani a fost ales și reales secretar al Asociației Scriitorilor din Iași. În 2011 s-a numărat printre cei care au înființat revista „Cronica veche”.

·       Piese de teatru, scenarii pentru film, proză, teatru, publicistică

„Mircea Radu Iacoban nu aude dialogul, ci îl vede. De aceea, oamenii pieselor lui sunt personaje. De aceea, decorul uman devine un teatru perpetuu, iar drama, ca sentiment, continuă. Teatrul lui este de văzut, iar cine are urechi de auzit, să-l audă!”, spunea marele poet Nichita Stănescu. Constantin Cubleșan, în Tribuna, Cluj, spunea că „În viața culturală a Iașului postbelic, figura lui Mircea Radu Iacoban este una de prim-plan. De numele lui se leagă numeroase inițiative (finalizate pozitiv), mai multe instituții literar-artistice și, nu în ultimul rând, o operă literară impresionantă (peste 30 de volume de proză, publicistică și dramaturgie, ca să nu mai vorbim de puzderia articolelor de toate felurile, răspândite prin diverse publicații din țară), care i-a stimulat competitiv pe unii și i-a iritat contestatar pe alții”.

Piese de teatru scrie de Mircea Radu Iacoban jucate pe toate scenele din Romania și la teatre din străinătate:Piesele „Tango la Nisa”, „Noaptea”, „Sâmbătă la Veritas”, „Reduta și șoarecii”, „Omul din baie”, „Fără cascadori”, „Rouă și tutun”, „Fotbal!”, „Femeia în cușcă”, „Stress”, „Cabana”, „Iva-diva”, „Înainte!”. „Hardughia”, „Noaptea asta nu câștigă nimeni!, „Duo amore”, „Biroul informații eterne”, regizate de Sanda Manu, Sorana Coroamă, Alexandru Tocilescu, Dan Nasta, Dan Alecsandrescu, Mircea Albulescu, Dan Micu și (unele) de autor, au fost jucate la Teatrul Național din București, Teatrul Național din Cluj-Napoca, Teatrul Național din Craiova, Teatrul Național din Iași, la teatrele bucureștene Giulești, Comedie, Nottara, Casandra, la teatrele din Brașov, Bacău, Brăila, Botoșani, Constanța, Pitești, Satu Mare, Baia Mare, Oradea, Timișoara, Reșița, Piatra Neamț, Suceava, Teatrul German Timișoara, Teatrul „Luceafărul” Iași ș.a. Peste hotare s-au jucat la Teatrul Național German din Weimar, la Novosibirsk, Praga, Tbilisi.

Scenarii pentru filme artistice de lung metraj:

“Un bulgăre de humă”, “Escapada”, “Totul pentru fotbal”, “Am o idee” ș.a.

Volume de proză, teatru, publicistică:“Estudiantina” – 1962, „Nedumerit în Atlantida” – 1968, „Lumea într-o picătură” – 1971, „Altfel despre sport” – 1972, „Sâmbătă la Veritas” – 1971, “Departe” – 1974, „Sonnabend im Veritas” (Berlin,1974), „Razna prin trei continente”- 1977, „Reduta și șoarecii” – 1977, „Daleci” – Sofia, 1978, „Begunci” – Beograd 1978 etc., iar după anul 2000: „Potcoave pentru purici” – 2000, „Uimiri” – 2001, „Noaptea asta nu câștigă nimeni – 2002, „Cercul” – 2002, „Grădina lui Dumnezeu” – 2004, „Să vezi și să nu crezi” – 2006, „Printre cărți” – 2009, „Pompe funebre” – 2010, „Printre alte cărți” – 2012, „Căminarul” – 2012, „Zece ani de foc” – 2012, „Teatru și iar teatru” (Opera Omnia) - 2012.