Documente originale din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, expuse în Sala Tronului de la Muzeul de Istorie

În Sala Tronului din incinta Muzeului de Istorie au fost expuse miercuri, 12 aprilie, pentru a marca împlinirea a 560 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a marelui voievod Ștefan cel Mare, şase documente originale (pergamente) emise în timpul domniei marelui voievod. Patru dintre documente au fost emise la Suceava, în anii 1464, 1472, 1473 şi 1487, şi câte unul la Iaşi, în anul 1497, şi Vaslui, în 1502. Patru dintre documentele expuse în Sala Tronului au pecetea originală în ceară. Cei care au trecut ieri pragul Muzeului de Istorie au putut admira un „original, pergament, limba slavonă, pecete domnească atârnată, clasat la categoria Tezaur” cu explicaţia „1497 ianuarie 22, Iaşi - Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, dăruieşte mănăstirii Voroneţ o prisacă la Cârligătura şi o bucată de pământ numită Lazul, în hotarul satului Tomeşti (azi în judeţul Iaşi)”. Un alt document, semnat pe 7 martie, 1502, la Vaslui: „Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, întăreşte lui Luca Arbore, Portar de Suceava, satul Solca, ţinutul Sucevei. Satul a fost cumpărat de Luca Arbore cu 680 de zloţi tătăreşti, primind şi uricul cu pecetea verde dat de domnul Alexandru cel Bun, numit în document bunicul nostru”. În expoziţia deschisă ieri la Muzeul de Istorie, iubitorii de istorie şi nu numai pot „descoperi” şi un document din 1473, 3 septembrie, Suceava: „Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, dăruieşte mănăstirii Putna morile domneşti proprii din târgul Siret, pe strada Siretului, şi 12  buţi de vin pe an pentru pomenirea sa”. Tot la Suceava, pe 28 aprilie, 1464, „Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, dăruieşte lui Luca, fiul lui Petru Logofăt, jumătate din satul Toporăuţi, ţinutul Cernăuţi, pentru slujbă credincioasă şi îi întăreşte cealaltă jumătate de sat, cumpărată de soţia sa, Marena”, iar pe 25 aprilie, 1472, tot la Suceava, „Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, dăruieşte mănăstirii Putna satul Ostriţa, ţinutul Cernăuţi, cu loc de moară pe apa Prutului, pentru pomenirea familiei sale şi a strămoşilor”, pentru ca, pe 13 noiembrie, 1487, „Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, dăruieşte Episcopiei de Rădăuţi trei sălaşe de ţigani pentru pomenirea sa şi a familiei sale”.