„Din lada de zestre bucovineană”

Etnograful Mihai Camilar, autorul unor lucrări de referinţă care vizează civilizaţia tradiţională din arealul bucovinean, a finalizat un proiect editorial, realizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Suceava prin Centrul Cultural „Bucovina - Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale”, prin scoaterea recentă de sub tipar a lucrării intitulate „Din lada de zestre bucovineană (Superstiţii, credinţe, sărbători, datini şi obiceiuri calendaristice)” , un laborios dicţionar, care reuneşte termeni ce completează şi îmbogăţesc corpusul terminologic al unei lucrări anterioare („Dicţionar etnologic bucovinean”, Suceava, 2016).

Lucrarea, aşa cum spune autorul într-un „Argument” din deschidere, „încearcă să pună în lumină un domeniu al culturii şi civilizaţiei tradiţionale bucovinene prin abordarea dintr-o altă perspectivă a simbolurilor mitologice şi nu numai, ca elemente fundamentale şi embleme ale existenţei comunităţilor tradiţionale”.

„Cartea - scrie etnograful humorean - este o abordare interdisciplinară, o deschidere către orizontul semnificaţiilor mitologice, într-o viziune antropologică, care s-ar constitui în mare parte unei filosofii populare, sunt aspecte de medicină, astronomie, meteorologie populară, o abordare a religiei din perspectiva unui creştinism cosmic de factură populară”.

Termenii, care aparţin valorilor spirituale tradiţionale, sunt prezentaţi, analizaţi şi explicaţi într-o manieră accesibilă oricărui cititor, dicţionarul fiind ilustrat cu fotografii realizate, în mare parte, de autor.

Anexele de la final oferă informaţii suplimentare şi interesante (Calendarul popular pe anul 2016, Stăpânirea celor şapte planete pe intervalul 1920 - 2080, Pascalia şi Calendarul după Cartea de Zodii...).

Un dicţionar care, aşa cum îşi încheie autorul „Argumentul” lămuritor, îşi propune să demonstreze prin cele prezentate „de unde şi cum am venit prin istorie, cine am fost în contextul cultural european, că toate superstiţiile, credinţele, datinile şi obiceiurile au făcut parte din trăirea şi simţirea sinceră a înaintaşilor noştri, că au însemnat adevărate acte de identitate etnică”.