A plecat dintre noi scriitorul Vasile Andru, un „ascet al scrisului”, așa cum mărturisea el, adăugând că „scrisul este o asceză bucuroasă, care nu te smulge din lume, nu-ţi cere să lași lumea și să mergi în pustie, ci îţi restituie lumea întreit”.
Cu baștina în Bahrinești (sat rămas dincolo de frontiera ţării, în partea detrunchiată a Bucovinei), Vasile Andrucovici (așa cum s-a numit până în anul 1967, când - debutând în proză - a ales să revină la rădăcina numelui său, așa cum era atestat înainte de slavizare), profesorul, antropologul, isihastul care spunea că are „o bună relaţie cu timpul”, încredinţat că „viaţa noastră nu se sfârșește aici, pe pământ”, a pășit pragul lumii veșnice.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!