Aproape 4.000 de credincioşi l-au sărbătorit sâmbătă, 2 iulie, la Mănăstirea Putna, pe Sfântul Ştefan cel Mare. Cea mai importantă ctitorie a Sfântului Ştefan cel Mare, Mănăstirea Putna, locul unde este mormântul marelui voievod, un adevărat „altar al credinţei”, unde nu se stinge niciodată candela, a îmbrăcat sâmbătă straie de sărbătoare, la cel de-al doilea hram. Slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată în curtea mănăstirii, pe un altar special amenajat, împodobit cu icoane, cununi de cetină şi flori proaspete, de cinci ierarhi: Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor, Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Teodosie al Tomisului, Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Meletie al Cernăuţilor şi Bucovinei, Preasfinţitul Episcop Nicodim al Severinului şi Strehaiei şi Preasfinţitul Episcop Macarie al Europei de Nord, alături de un sobor de 90 de preoţi şi diaconi.
Oameni de toate vârstele, veniţi din localităţi apropiate, dar şi din Bucovina de Nord şi din Basarabia, s-au închinat la Putna, au păşit cu evlavie şi nădejde pe poarta mănăstirii pentru a aduce prinosul lor de credinţă Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. În fiecare an, mulţi credincioşi care ajung la Putna vin îmbrăcaţi în costume populare, purtând în mâini steaguri tricolore. Cei mai mulţi dintre ei au trecut mai întâi pe la mormântul lui Ştefan cel Mare, unde şi-au aplecat genunchii cu smerenie şi au spus o rugăciune, apoi au participat la Sfânta Liturghie oficiată în curtea mănăstirii.
În zi de sărbătoare, în comuna Putna, după manifestările desfăşurate la mănăstire, a fost organizat Festivalul „Ţara fagilor în Moldova lui Ştefan”, ediţia a VIII-a, la care a luat parte toată suflarea comunei.