Administraţia municipiului Suceava nu a renunţat la ideea înfiinţării unei zone metropolitane şi va relua demersurile la începutul anului viitor urmând modelul francez al aglomerărilor urbane. Primarul de Suceava, Ion Lungu, a declarat, miercuri, în conferinţă de presă, că având în vedere că legislaţia românească nu permite înfiinţarea zonelor metropolitane decât în jurul municipiilor de rang 1, Suceava, municipiu de rang 2, va face „o fundaţie de tip zonă metropolitană”. Aceasta ar funcţiona după criteriile aplicate în Franţa. „Fiecare localitate îşi păstrează autonomia, are primar, consiliu local şi buget propriu, la fiecare rundă de alegeri se mandatează un număr de consilieri în consiliul zonei metropolitane, în funcţie de numărul de locuitori, iar primarul localităţii celei mai mari este preşedintele zonei metropolitane. Fiecare primar al localităţilor mai mici este automat vicepreşedinte. Fiecare localitate are buget propriu, dar pe anumite proiecte se asociază şi adună finanţare pentru toată zona”, a explicat Lungu.
Acesta a arătat că Suceava are deja proiecte comune cu unele dintre localităţile satelite, în domeniul transporturilor, salubrităţii sau construcţiilor de locuinţe şi comerciale. „Nu trebuie să fugim de această zonă. Vom avea discuţii cu fiecare primar în parte, le-am avut şi în mandatul trecut, dar sunt probleme de mentalitate, în primul rând. Nu-şi pierde nimeni mandatul şi nu se ştirbeşte din autoritatea localităţii, funcţionează ca şi până acum”, a spus Lungu.
Localităţile vizate de zona metropolitană sunt Salcea, Şcheia, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara şi Pătrăuţi. Fundaţia care va fi constituită ar trebui să reprezinte interesele a circa 140.000 de locuitori şi să administreze un teritoriu de peste 30.000 ha.