„Din tezaurul arhivistic sucevean”

La Muzeul de Istorie Suceava s-a deschis expoziţia cu genericul „Din tezaurul arhivistic sucevean”.
Expoziţia, realizată de Arhivele Naţionale Suceava în colaborare cu Muzeul Bucovinei, este prilejuită de sărbătorirea Zilei Arhivelor Naţionale (31 octombrie) şi marchează totodată împlinirea a 65 de ani de activitate arhivistică instituţionalizată la Suceava.
Expoziţia cuprinde peste 100 de documente din secolele XV-XIX, din care 80 provin din fondurile administrate de Arhivele Naţionale Suceava, iar celelalte aparţin colecţiilor Muzeului Bucovinei.
Cel mai vechi document original expus (care aparţine fondului documentar administrat de Muzeului Bucovinei) este din anul 1424 şi constă într-un înscris prin care voievodul Alexandru cel Bun, domnul Moldovei, dăruieşte preotului Iuga şi fratelui său Nan satul Buciumeni, lângă Baia. 
Cel mai vechi document prin conţinut reproduce (într-o copie în limba germană de la sfârşitul sec. al XVIII-lea) un înscris din anul 1393, prin care Roman voievod dăruieşte fiilor lui Dragomir Albu un sat pe râul Suceava, în hotar cu „ocolul lui Radomir” (Rădăuţi).
Un exponat deosebit este o „Evanghelie” din anul 1697 care conţine o însemnare cu mare însemnătate pentru Arhivele din Suceava. 
Este vorba de „actul de naştere” al arhivelor sucevene, o notă scrisă de directorul Gheorghe Lăzărescu, care consemnează (după refugiul din nordul Bucovinei) data începerii activităţii arhivistice la Suceava: 1 octombrie 1945.
Între documentele prezentate în expoziţie se află pergamente cu sigiliile voievozilor Alexandru cel Bun, Iliaş, Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Petru Şchiopul, Ieremia Moghilă, Miron Barnovschi, Vasile Lupu. 
Sunt de asemenea expuse acte de închinare şi de donaţie, protocoale şi rapoarte, acte de vânzare-cumpărare, dar şi planuri topografice, hărţi şi extrase din registrele funciare. 
Expoziţia poate fi vizitată până pe data de 15 noiembrie a.c.