Hram la Hagigadar

Duminică, pe 15 august, când calendarul marchează Praznicul Adormirii Maicii Domnului sau Sf. Maria Mare, sărbătoare pregătită creştineşte prin post (cel de-al treilea din an după Postul Paştelui şi cel al sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel) se prăznuieşte hramul Mănăstirii Hagigadar, lăcaşul de cult armenesc de pe „Dealul lui Bulai”, din comuna Moara, din apropierea Sucevei.

Mănăstirea, construită în sec. al XVI-lea, al cărei ctitor, aşa cum reiese din piatra inscripţionată încastrată în zid, este Asdvadzadur Donavachian, un bogat negustor care a ridicat-o în anul 1512, este amplasată (după cum scrie Nicolae Iorga) „pe o culme rotundă, parcă ar fi făcută de mână de om, pe un gorgan înverzit”, numele său, Hagigadar (Hagioiagedar), însemnând „Împlinirea dorinţelor”.
Mănăstirea, din locul numit cândva „Metocul armenesc”, este şi astăzi „un loc vestit de închinare, la care vin din depărtări mari” nu doar armenii, ci o mulţime de credincioşi ortodocşi, care sosesc în pelerinaj pentru a se închina, a se ruga şi a înconjura în genunchi lăcaşul de cult, cu credinţa împlinirii dorinţelor lor. 
La hramul care se încheie cu o agapă creştină, pelerinilor li se servesc bucate specific armeneşti din care nu lipsesc supa de urechiuşe şi pilaful cu carne de vită.