Biserica Învierii de la Mănăstirea Suceviţa a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial, duminică, la reuniunea UNESCO care se desfăşoară la Brasilia (Brazilia) până pe 3 august, informează site-ul organizaţiei.
Includerea Bisericii Învierii de la Mănăstirea Suceviţa în Patrimoniul Mondial a mai fost discutată şi la întrunirea de anul trecut a Comitetului UNESCO, ca extindere a poziţiei ocupate deja în Lista organizaţiei de bisericile din nordul Moldovei. Comitetul a decis anul trecut să nu includă această biserică în Lista Patrimoniului Mondial, solicitând completarea documentaţiei. Consiliul Judeţean Suceava a alocat, în noiembrie 2009, comunei Suceviţa, fonduri de 50.000 de lei pentru finanţarea planului de urbanism general necesar pentru documentaţia de bază în vederea includerii Bisericii Învierii de la Mănăstirea Suceviţa în patrimoniul UNESCO.
Având zidurile exterioare acoperite în întregime, în secolele al 15-lea şi al 16-lea, cu picturi inspirate direct din arta bizantină, cele şapte biserici din nordul Moldovei sunt unice în Europa. Picturile sunt de o compoziţie excepţională, elegante, iar armonia culorilor se îmbină perfect cu împrejurimile rurale, potrivit site-ului UNESCO. Bisericile din Moldova au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial în 1993. Biserica Învierii completează acest complex. Zidurile interioare şi exterioare sunt în întregime decorate cu picturi datând de la sfârşitul secolului al 16-lea. Biserica este situată în interiorul Mănăstirii Suceviţa şi este singura care include o reprezentare a scării Sfântului Ioan Scărarul.
Din România, pe Lista UNESCO se află deja, alături de bisericile din nordul Moldovei (1993), Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (inclusă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999).