Cei cu bani şi maşini de lux, cumpărători de cărţi la metru şi de „antichităţi” din magazinele de suveniruri au oportunitatea de a trece, cu investiţii minime, la un nivel superior, cel al „colecţionarilor de artă”. Livingul unei vile nou construite în unul dintre cartierele rezidenţiale ale oraşului poate fi îmbogăţit cu copii de tablouri sau sculpturi ale unor artişti celebri sau cu icoane învechite artificial, care să ia ochii oaspeţilor. Salariile extrem de mici, de 10-15 milioane de lei vechi şi condiţiile grele în care muncesc restauratorii pot face să se întâlnească cererea cu oferta, în universul falsurilor de artă.
Cel mai vechi restaurator de metale din Suceava, în vârstă de aproape 70 de ani, Mihail Jelesneac, ne povesteşte tehnica restaurării şi cataloghează piaţa falsurilor de artă ca fiind „pentru ignoranţi şi manelişti”, deoarece un ochi avizat detectează copia.
Printre cele mai valoroase piese restaurate la Suceava sunt textilele arheologice, documente, bijuterii, monedă, manuscrise şi ceramica de tezaur. Mihai Jelesneac a primit cândva la lucru, de la Rădăuţi, un pumnal dăruit de Napoleon valetului său. Lama era distrusă, dar s-a păstrat inscripţia de danie, mânerul cu blazon şi monogramă şi teaca de piele. Lama originală a ajuns probabil cuţit de tăiat porci. A fost restaurat integral. Cei care se ocupă de falsuri au la dispoziţie şi un "Manual al falsificatorului de artă" (The Forging of an Artist), scris de unul din cei mai cunoscuţi falsificatori de tablouri, Eric Hebborn.
Despre arta restauratorilor, Eric Hebborn şi tehnicile care se folosesc pentru ca un tablou fals să pară autentic, în ediţia de joi, 8 aprilie.