Primul monument în memoria evreilor asasinaţi în judeţul Suceava, dezvelit, vineri, la Zahareşti

Primul monument ridicat de autorităţile sucevene în memoria evreilor care au fost asasinaţi în judeţ în anul 1940 a fost dezvelit, vineri, în comuna Stroieşti, în cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea a 520 de ani de atestare documentară a comunei Stroieşti şi a satului Zahareşti. Iniţiativa a aparţinut Primăriei Stroieşti, primarului Ion Băiţan, care a dorit să marcheze în piatră şi marmură locul unde, în iulie 1940, trupe din regimentul 16 Dorobanţi, comandate de maiorul Valeriu Carp au torturat şi împuşcat 36 de evrei. Îngropaţi în două gropi comune, ulterior au mai putut fi identificaţi doar Leon Hamer, Leib Stekel, Ira Lupovici, Nuta Druckman, Moise Haller, Bartfeld, Herer, Edelstein (mama şi fiica) şi dr. Gingold din Vicov. Documentele istorice arată că toţi au fost torturaţi îngrozitor. La ceremonia desfăşurată, vineri, în cadru restrîns, au participat conducerea Primăriei Stroieşti, preşedintele Comunităţii Evreilor din Suceava, Sorin Golda, directorul Complexului Muzeal Bucovina, Emil Ursu şi câţiva localnici, printre care şi doi bătrâni de peste 80 de ani, Vladimir Fărtăieş şi Ilie Băiţan, martori oculari la împuşcarea evreilor.
Pentru cei ucişi la Zahareşti şi pentru ceilalţi evrei asasinaţi la Costîna, Şerbăuţi, Comăneşti, Adîncata, Vicov de Sus, preşedintele Comunităţii Evreieşti, Sorin Golda, a spus o rugăciune, după care a ţinut să mulţumească în mod deosebit locuitorilor din comuna Stroieşti, primarului Ion Băiţan şi viceprimarului Mihai Senic pentru gestul făcut. În judeţul Suceava, a mai fost marcat sacrificiul uman al minorităţii evreieşti, cu o placă comemorativă la Putna, în memoria eroilor evrei care au apărat satul.