"Chiar şi acum, la rece, mi-e greu să rememorez ce s-a întâmplat după golul trei. Parcă s-a dărâmat stadionul pe mine, nu mai auzeam nici tribuna, nici nu ştiu cum am ajuns la vestiare. Adică în locul unde cu puţin timp în urma ni se spunea «haiduci», unde cântam de bucurie, unde primeam felicitări. Acum parcă era camera de gazare. Numai chipuri descompuse de tristeţe şi umilinţă, iar ca fond sonor doar frânturi de cuvinte. Apoi, o linişte totală, înfiorătoare. Îi auzeam pe adversari cum se bucură. La un moment dat am tresărit toţi: s-a deschis uşa. A intrat nea Piţi şi toţi ne-am uitat spre el căutând o vorba bună, care a venit: «Băieţi, capul sus. Asta face parte din viaţa fiecărei echipe, să nu faceţi o tragedie din înfrângere. Să nu vă îndoiţi de valoarea voastră, să aveţi încredere că putem depăşi acest moment»", a comentat Marica pe blogul său.
Ciprian Marica consideră că golurile reuşite de lituanieni seamănă cu cele create pe calculator. "Doar golurile lituanienilor îmi apar pe retină. Incredibil ce execuţii au prins, parcă jucau pe calculator. Parcă suntem blestemaţi să scoatem noi maximum de la câte un adversar. Îmi aduc aminte prin ce şoc am trăit, ca suporter, la barajul de calificare cu Slovenia, de acum câţiva ani buni. Un atacant sloven (n.r. - Osterci) a reuşit atunci golul carierei, parcă decupat de pe Playstation. Iar altul (n.r. - Rudonja) a marcat primul său gol la naţională tot atunci, împotriva României, şi apoi s-a retras", a completat Marica.