Căpitanul naţionalei de rugby a României, humoreanul Mihai Macovei, se află în aceste zile acasă, în vacanţă. Nu este deloc cea mai fericită vacanţă a sa, după excluderea naţionalei de la Campionatul Mondial de rugby din 2019, deşi îşi câştigase acest drept pe teren. Practic, munca de doi ani în teren a băieţilor a fost ştearsă brusc cu buretele, din cauză că unul din sportivii din Tonga ce a evoluat pentru România nu avea acest drept, pentru că bifase o selecţie la naţionala de rugby în 7 a ţării natale. A urmat depunctarea drastică a României, care a ajuns din echipă calificată la Cupa Mondială la statutul de ultimă clasată în a doua grupă valorică a Turneului celor 6 naţiuni, urmând a fi nevoită să joace un baraj pentru a se menţine la acest nivel valoric.
Am vorbit cu Mihai Macovei despre sentimentele care îl încearcă după această lovitură cruntă primită de rugby-ul românesc, despre viitorul acestui sport în România, precum şi despre obiectivele sale ca jucător profesionist în campionatul francez, dar şi în calitate de căpitan al naţionalei României.
„E greu pentru fiecare jucător să fie în situaţia de a rata o cupă mondială, ultima pentru mulţi dintre noi”
Mihai Macovei pare să aibă puterea de a fi trecut peste acest moment greu. În septembrie 2019 ar fi trebuit să joace cu naţionala României meciul de deschidere al Cupei Mondiale, cu ţara gazdă – Japonia.
„E greu pentru fiecare jucător să fie în situaţia de a rata o cupă mondială, ultima pentru mulţi dintre noi. Viaţa însă merge înainte, important este ce o să facă federaţia de acum înainte”, declară elegant Mihai Macovei.
Sportivul a evitat să arate cu degetul către cei vinovaţi, însă a transmis un mesaj cât se poate de clar: în ultimii ani s-a insistat prea mult pe naturalizarea de jucători străini la naţionala României:
„În ultimii ani cred că s-a depăşit un pic limita cu numărul de jucători străini aduşi la naţională. Sper ca Federaţia Română de Rugby să schimbe ceva şi să realizeze că încă avem jucători români care pot să facă faţă la un nivel destul de înalt, dar care trebuie să aibă şansa de a juca”.
"Străinii ar trebui să fie excepţii, pe posturi unde fac cu adevărat diferenţa"
Sportivul subliniază că nu are nimic cu jucătorii de altă naţionalitate şi nici cu naturalizarea celor foarte buni, însă subliniază că un jucător străin ar trebui să joace la naţionala României doar dacă face cu adevărat diferenţa pe postul său. Când valorile sunt apropiate, românii trebuie să aibă însă mai mult credit.
„Sunt multe sentimente care ne ating în aceste momente, dar suntem jucători profesionişti, iar rugby-ul nu se termină cu noi, sperăm să fie continuitate şi să se revină înapoi sus”, este optimist Macovei.
Cupa Mondială din 2023 nu este o himeră pentru el
Rugbistul va avea 33 de ani în septembrie 2019, când va avea loc turneul final din Japonia, ratat de România. Următoarea cupă mondială la care România ar putea să se califice va fi în 2023, în Franţa. Mihai va avea 37 de ani atunci şi speră să mai fie în echipa naţională.
Mihai Macovei este optimist că va mai prinde o cupă mondială:
„Eu zic că pot să mai joc 4-5 ani la nivel înalt, dacă Dumnezeu mă ajută să nu am multe accidentări şi oasele să fie întregi, cum se spune la noi. Sper să mai joc în Franţa la nivel înalt şi atunci cu siguranţă o să ajut echipa naţională, bineînţeles dacă va fi nevoie de mine acolo....atâta timp cât echipa naţională o să aibă nevoie de mine o să răspund pozitiv”.
Și-a prelungit contractul cu doi ani în Franţa
Mihai Macovei joacă în Pro D2, a doua ligă franceză, la Colomiers. Este una din echipele din fruntea ligii secunde, care se luptă pentru promovare. Pentru cine nu ştie, campionatul francez este unul din cele mai puternice din lume, iar primele două ligi sunt 100% profesioniste.
Macovei şi-a prelungit recent contractul pe încă doi ani cu Colomiers.
Realităţi crunte privind „strategia” FRR faţă de juniori
Humoreanul a tras un semnal de alarmă cu privire la viitorul rugby-ului românesc.
„Strategia trebuie să se axeze pe tineretul pe care trebuie să-l producem noi, să se investească în juniori, copiii să fie în număr mult mai mare, să avem de unde alege. Odată ce nu avem campionat de U18 sau U19, juniorii nu au cum să urce direct la echipa mare, nu pot face pasul şi foarte mulţi se pierd. Trebuie o organizare mai bună, o structură mai bună, iar asta va aduce rezultate pe viitor”, a punctat Mihai Macovei.
Analizele făcute de oamenii de rugby arată că 80% dintre juniori se „pierd” pe drumul către echipele de seniori, iar pentru asta de cele mai multe ori nu este vina lor.
Trist este şi că prima divizie a ţării, Super Liga, a fost compusă în ultimul sezon doar din 6 echipe, extrem de puţin pentru a se face progrese, subliniază Mihai Macovei.
Felicitări şi aprecieri pentru rezultatele CSȘ Gura Humorului
Macovei a avut bucuria de a reveni acasă, în vacanţă, exact când echipa CSȘ Gura Humorului a ieşit campioană naţională la categoria U16.
„Asta arată să rugby-ul humorean este încă un izvor pentru rugby-ul românesc şi sper ca de acum încolo autorităţile locale, precum şi alţi sponsori, să se implice mai mult. Există material bun, zic eu, în ultimii ani au fost 4-5 jucători de aici care au ajuns la echipa naţională şi au făcut performanţă, iar asta spune totul”, a subliniat Macovei o realitate incontestabilă.
El şi-a exprimat speranţa că FRR va crea un centru de formare pentru juniori la Gura Humorului.
O „mână” de rugbişti români joacă rugby la nivel înalt
În momentul de faţă, în prima ligă franceză, Top 14, a mai rămas un singur român, Mihăiţă Lazăr, care însă este la final de contract. În PRO D2, a doua ligă profesionistă, joacă opt români, sau mai corect doar şapte, pentru că unul este georgian naturalizat. Scurta listă de români care joacă la nivel înalt mai este completată doar de încă un sportiv ce evoluează în campionatul englez.
Alţi jucători români evoluează în ligi inferioare din Franţa, iar printre ei mai sunt câţiva care au statut de profesionişti, la echipe bune din liga a III-a.
Foarte puţin, comparativ cu Georgia de exemplu, cu care ne-am luptat ani de zile de la egal la egal şi care are acum foarte mulţi jucători inclusiv în cel mai tare campionat din Europa – Top 14.
De remarcat şi că toţi românii care joacă la nivel înalt în Europa sunt specializaţi pe posturi în grămadă. Nici un jucător de pe liniile de dinapoi nu a făcut pasul mai sus de echipele de top din România.