Trei suceveni pe Elbrus, semeţia Caucazului

Trei suceveni, trei împătimiţi ai muntelui, au reuşit recent o nouă ascensiune importantă. După ce au reuşit să atingă culmile vârfurilor Mont Blanc şi Aconcagua, ultimul din America de Sud, în Anzi, acum echipa formată din Cornel Lucescu, Ciprian Streteanu şi Dorin Hâji s-a îndreptat spre Caucaz. Ţinta era una singură, vârful Elbrus, locul unde a fost înlănţuit Prometeu, aşa cum spune legenda, pentru că a furat focul de la zei şi l-a dăruit oamenilor.

Chiar dacă au în spate o experienţă destul de mare şi sute de ore de antrenamente, în special prin munţii Rodnei şi masivele din judeţul Suceava, cei trei temerari nu au avut deloc o misiune uşoară în drumul lor spre vârf. Dificultatea a fost sporită şi de faptul că cei trei şi-au propus să urce într-o perioadă nu tocmai propice ascensiunii, motiv pentru care au şi fost nevoiţi să schimbe din mers planul cu care plecaseră de acasă.

O noapte în infernul alb

Prima zi a ascensiunii nu a adus nici un fel de surpriză, astfel încât Cornel, Ciprian şi Dorin au urcat până la altitudinea de 4.300 de metri, pentru ca mai apoi să coboare la 3.600 de metri, unde au şi înnoptat. A doua zi avea să le aducă şi semnele de îndoială că nu vor fi capabili să ajungă în vârf.

„Am urcat la 4.600 şi am reuşit să montăm cortul când începea viscolul. Am petrecut o noapte albă, într-un viscol cum nici iarna nu am văzut”, a povestit Ciprian Streteanu.

„În cele 13 ore de viscol nu am putut ieşi din cort, am fost pur şi simplu blocaţi. Ne gândeam să ne salvăm vieţile, nici prin gând să mai ajungem în vârf. În timpul furtunii de zăpadă a început să fulgere şi să trăsnească şi am avut ceva emoţii, era iadul pe pământ”, şi-a amitit şi Cornel Lucescu.

Totuşi, când ziua începea să se întrevadă, în jurul orei 4.00, furtuna de zăpadă s-a oprit brusc, ceea ce le-a permis sucevenilor să spere că vor reuşi să-şi ducă la capăt visul de a atinge vârful Elbrus.

„E un vârf magic, fantastic”

După ce au topit zăpadă şi şi-au refăcut stocul de apă, de comun acord, cei trei au decis să meargă spre obiectivul propus. A fost un drum străbătut în condiţii de iarnă, cu zăpadă abundentă şi pe un ger de minus 25 de grade Celsius.

„Tot traseul a fost pe zăpadă moale sau îngheţată, în funcţie de momentul zilei. Un drum solicitant, mai ales că urcarea la vârf s-a făcut după o noapte nedormită şi vreo 20 de ore fără a mânca şi a bea apă. În plus, s-a urcat direct, pe un traseu abrupt, dificil din punct de vedere fizic”, a mărturisit Ciprian Streteanu.

Şi Dorin Hâji consideră că a fost probabil cea mai dificilă ascensiune, mai ales din cauza condiţiilor meteo.

„A fost greu, dar foarte frumos. Toată epuizarea şi oboseala au dispărut când am ajuns în vârf”, a arătat Dorin Hâji.

La fel de impresionat de Elbrus a fost şi Cornel Lucescu. Chiar dacă a ajuns şi pe Aconcagua, la aproape 7.000 de metri altitudine, Cornel Lucescu este de părere că nu există grad de comparaţie între cele două vârfuri.

„Elbrus e un vârf magic, fantastic. E un munte viu, pe care-l simţi că trăieşte”, a menţionat Cornel Lucescu.

Cortul, jertfa cerută de Caucaz

Pentru a ajunge la 5.642 de metri altitudine, cei trei suceveni au avut nevoie de aproape 6 ore. Au admirat Caucazul în toată splendoarea lui, iar mai apoi au purces din nou la drum. Au ajuns la cortul care i-a adăpostit de furtuna albă, de unde au recuperat bagajele. Nu şi cortul, care a căzut la datorie.

Din cauza condiţiilor meteo extreme, cortul a îngheţat şi nu a mai putut fi recuperat. A fost o jertfă mult prea mică pentru ceea ce le-a oferit Caucazul.

Seara şi-au petrecut-o din nou la 3.600 de metri altitudine, la „butoaie”, nişte containere foarte bine izolate termic şi în care au găsit paturi şi condiţii bune care le-au permis să-şi tragă suflarea şi să uite de noaptea precedentă.

Impresionaţi de Rusia

Chiar dacă la plecarea din România nu au avut referinţe prea bune despre Rusia, ceea ce au găsit în această ţară le-a schimbat total percepţia despre marele vecin de la Răsărit. Pe lângă faptul că au găsit oameni extrem de ospitalieri şi cu bun simţ, sucevenii spun că şi marcajele din munţi sunt exemplare, ceea ce nu au găsit, spre exemplu, în Alpi.

Timpul pentru a depăna amintiri despre aventura din Caucaz a trecut deja, iar acum, Cornel Lucescu, Ciprian Streteanu şi Dorin Hâji se gândesc la noi provocări. În planul imediat sunt trei proiecte, ascensiunea pe Kilimanjaro, acoperişul Africii, atingerea celui mai înalt vârf din America de Nord, Denali sau McKinley, din zona Alaska, dar şi un nou drum în Alpi, pe Weisshorn.