Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Începând de astăzi, la Vatra Dornei se desfăşoară etapa a VI-a, ultima, a Cupei Mondiale de sanie pe pistă naturală. Competiţia reuneşte peste 120 de sportivi din 13 ţări. Majoritatea etapelor de Cupă Mondială de sanie se desfăşoară în Europa. În sezonul 2012/2013 doar două ţări organizează câte trei competiţii oficiale, Italia şi România (două etape de Cupă Mondială şi ultima etapă din circuitul Cupei Europei Vatra Dornei).
Concursul, care se desfăşoară pe patru categorii (individual masculin, feminin, dublu şi echipe), are printre participanţi campionii mondiali Ekaterina Lavrentjeva, din Rusia, şi Patrick Pigneter, din Italia.
În etapa a V-a a Cupei Mondiale, românii au obţinut rezultate bune, dar nu au urcat pe podium
În România, sania se practică în aproximativ 20 de cluburi sportive, dintre care două în Vatra Dornei (CSI şi CSS), sportivii români participând în circuitul Cupei Mondiale de patru ani. La competiţia care se desfăşoară pe pârtia “Bucovina”, lotul României este format din şase sportivi. Chiar dacă nu au reuşit să urce pe podium la nici una din cele patru categorii, rezultatele obţinute de sportivii noştri sunt considerate bune atât de oficialii Federaţiei Române de Bob şi Sanie, cât şi de antrenori, pentru că până în urmă cu o săptămână aceştia nu au avut o pistă naturală de sanie.
Cele mai bune rezultate ale sportivilor români în etapa a V-a au fost obţinute de dubloul Bogdan Moroşan şi Alexandru Vîlcan, care a ocupat locul 10 la dublu sanie cu un timp total obţinut în cele două manşe de 2.59.22. Rezultate mulţumitoare au obţinut Adrian Filimon, care a terminat pe locul 20, într-un minut 17 secunde şi 83 de sutimi, Bogdan Moroşan, care s-a clasat penultimul (locul 24), cu timpul de 1.19.79, la individual masculin,şi Anişoara Hutopila, care, după ce a ratat calificarea pentru Cupa Mondială, a ocupat locul 4 în Cupa Naţiunilor la sanie simplu, feminin, fiind despărţită de mai puţin de 3 secunde de un loc pe podium.
De la dorneanca Anişoara Hutopila, triplă campioană naţională la sanie, am aflat că este foarte greu ca un sportiv din România să se antreneze pentru o asemenea competiţie. “Noi nu am avut gheaţă, nu am avut cum face un antrenament pe o pistă naturală până în această săptămână. Toată lumea aşteaptă de la noi rezultate, dar am pornit în calificări cu acelaşi antrenament pe care îl au ceilalţi concurenţi pe pârtia de la noi. Dacă în anul competiţional 2013-2014 vom reuşi să îngheţăm pârtia de la Vatra Dornei în timp util, vom putea să ne antrenăm corespunzător şi rezultatele se vor vedea. Visul meu este să ajung la Olimpiada din 2018, în Coreea de Sud, şi asta presupune mult antrenament”, a spus Anişoara Hutopila.
Pârtia de la Vatra Dornei este una de viteză (80-90 km/h)
Concurenţii consideră pârtia de la Vatra Dornei ca fiind corespunzătoare pentru o astfel de competiţie, având o lungime puţin mai mare decât alte pârtii similare, dar viteza care se poate atinge este mult mai mare, 80-90 km/h.
„Alte pârtii au viraje mult mai periculoase, şi de aceea nu poţi să dai drumul la viteză prea mare. Pârtia din România este de viteză, dar la viteze mai mari sania este mai greu de controlat în viraj”, ne-a spus unul dintre concurenţii străini.
Singurul inconvenient pentru sportivi este temperatura peste zero grade, care poate degrada stratul de gheaţă la suprafaţă, mai ales în viraje, situaţie care ar duce la o scădere a vitezei saniei la ieşirea din viraj şi diminuarea posibilităţilor de control al acesteia.
Cupa Mondială, una dintre cele mai importante competiţii sportive de iarnă organizate după 1990
Prezent la Vatra Dornei, Dănuţ Săndulescu, secretar general adjunct al Ministerului Tineretului şi Sportului, a apreciat nivelul foarte bun de organizare a competiţiei, declarând că aceste ultime două etape de Cupă Mondială de la Vatra Dornei şi Olimpiada de Iarnă pentru Tineret FOTE 2013 de la Braşov sunt cele mai importante competiţii sportive de iarnă organizate în România după 1990.
“La Vatra Dornei toţi participanţii au remarcat că pentru prima oară într-o astfel de competiţie s-a intonat imnul ţării din care provin sportivii care au urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. Vom face eforturi pentru a dezvolta baza de antrenament pentru astfel de competeţii, dar şi promovarea acestora. Noi dorim ca şi în alte locuri din ţară să apară piste speciale pentru concursuri internaţionale, şi astfel România să fie menţionată nu numai ca participant în alte locaţii, ci şi ca susţinător şi gazdă a unor astfel de competiţii. La ora actuală numai la Vatra Dornei există o astfel de pistă în România, dar vom căuta soluţii pentru a mai amenaja piste naturale de sanie în localităţile unde temperaturile şi structura reliefului permit astfel de investiţii”, a spus oficialul MTS.
Diferenţa dintre cele două categorii de competiţii de sanie – pe pistă naturală şi pe pistă artificială - ţine de profilul pârtiei şi de echipament. Pârtia de pistă naturală este îngheţată natural, în timp ce pârtia artificială este îngheţată cu instalaţii ce folosesc electricitatea. Pârtia de pistă naturală este la nivelul solului, pe când pârtia artificială este supraînălţată, ceea ce face ca maniera de pilotaj a saniei să fie diferită.
