Domnule profesor, aţi fost prezent sâmbătă în tribunele stadionului Areni. Cum a părut echipa Sucevei la prima apariţie oficială în faţa propriilor suporteri în anul 2009?
Fără discuţie, Cetatea e mult schimbată în bine. Am văzut o echipă suceveană fără complexe, bine aşezată în teren, care a marcat 3 goluri, unul mai frumos ca altul. Cred că meciul cu Sportul Studenţesc poate constitui un punct de plecare consistent pentru noua echipă a Sucevei. Chiar dacă Cetatea ocupă încă ultima poziţie în clasament, eu consider că momentul dificil a fost depăşit. Consider chiar că echipa de fotbal a oraşului traversează un moment favorabil care trebuie speculat la maxim. Sunt de părere ca cei care au adus bucuria victorie de sâmbătă să fie recompensaţi corespunzător. Ştiu că primarul Ion Lungu iubeşte echipa, înţelege fenomenul şi va face tot ce depinde de el pentru a menţine atmosfera foarte bună care există în prezent la echipă şi care a fost câştigată cu greu.
Apropo, credeţi că după doar un meci reuşit, se poate vorbi că au crescut şansele de salvare de la retrogradare?
Fotbaliştii au datoria să lupte până la capăt pentru menţinerea în eşalonul secund. Pot să spun doar atât, că am mare încredere în actualul grup de jucători. Avem un lot armonios din punct de vedere valoric şi al vârstei, în care experienţa lui Guriţă, Bernard sau Colban se împleteşte cu dorinţa de afirmare a celor tineri. Iar noua conducere tehnică a echipei alcătuită din foşti mari jucători ai Sucevei reprezintă realmente o surpriză plăcută pentru mine.
Tinerii trebuie să primească şanse
Credeţi că jucătorii tineri de care aţi amintit mai devreme au valoarea şi experienţa necesară să susţină o luptă atât de dură cum e cea din zona retrogradării?
Odată şi odată acestor tineri trebuie să li se acorde o şansă. Eu îi cunosc foarte bine şi pot să vă garantez că unii pot fi o soluţie pentru echipa mare chiar şi în acest moment. Mai sunt încă şi alţii care vin puternic din urmă şi pot ca în viitorul apropiat să intre în componenţa echipei mari. Trebuie însă să ne aplecăm cu grijă asupra lor şi să le asigurăm condiţii cel puţin la fel de bune ca cele de care beneficiază jucătorii veniţi la Suceava din altă parte. Cred că avem această datorie faţă de ei.
Craiova Maxima, exemplul pe care Suceava trebuie să-l ia
Văzând cât de mult au evoluat lucrurile în alte oraşe din ţară în timp ce la noi s-a cam bătut pasul pe loc, credeţi că Suceava va reveni degrabă pe prima scenă a fotbalului românesc?
Să ştiţi că fiecare oraş are echipa pe care o merită, iar dacă cineva crede că o echipă de valoare se naşte peste noapte, se înşală amarnic. Eu am fost martor la naşterea Craiovei Maxima. Acolo s-a construit un grup puternic, nu doar din punct de vedere fotbalistic, pornindu-se la drum cu jucători din Craiova şi din zonele limitrofe. Cu răbdare, modestie şi printr-un bun management s-a crescut în timp o echipă redutabilă, care a câştigat campionatul în România şi a făcut performanţă în fotbalul european. Sunt de 20 de ani la Suceava şi vă pot spune în cunoştinţă de cauză că niciodată n-au fost bani ca să se cumpere jucători de valoare. Singura noastră salvare este să începem să ne formăm singuri fotbaliştii de care avem nevoie.
Nu credeţi că exemplul cu Universitatea Craiova este totuşi unul prea îndepărtat? Pe timpurile alea se rezolva totul mult mai simplu, totul se limita doar la intervenţia secretarului de partid.
Bine, atunci o să vă dau un alt exemplu, de reuşită la timpul prezent. Uitaţi-vă ce a putut să facă un profesionist ca Petru Ghervan din echipa de handbal a Sucevei. Cu echilibru, tact pedagogic şi beneficiind de sprijinul LPS şi al directorului Dumitru Bernicu, a construit în timp relativ scurt o echipă de top, care este foarte aproape de o calificare în semifinalele Challenge Cup. Nimeni nu ar fi îndrăznit să spere la aşa ceva cu doar doi ani în urmă.
Fără mingi, echipament şi terenuri
Revenind la fotbal, realitatea este că suntem în anul 2009 şi echipa mare nu are un teren de antrenament, jucătorii fiind obligaţi să se antreneze pe unde apucă Ştiu că şi la nivel de copii şi juniori vă confruntaţi cu aceeaşi problemă.
Cu ajutorul lucrătorilor de la Domeniul Public al Primăriei au reuşit să ne amenajăm două terenuri de antrenament în Lunca Sucevei. Acum avem nevoie din nou de ajutorul lor, pentru a reface cele două suprafeţe de joc care au suferit stricăciuni importante în urma inundaţiilor de astă vară.
În afara lipsei terenurilor de antrenament, cu ce alte probleme vă mai confruntaţi la centrul de copii şi juniori?
Noi, antrenorii care activăm în acest sector, suntem conştienţi că rolul nostru este acela de a împrospăta în permanenţă lotul echipei mari cu jucători tineri de valoare. Dar fără mingi, fără terenuri şi fără echipament de strictă necesitate ne vine foarte greu să ne facem treaba aşa cum trebuie. Cu toate astea, ambele echipe de juniori ale clubului care activează în campionatul naţional au în acest moment şanse foarte mari de calificare la turneul final. Consider însă că venit momentul să ne organizăm mult mai bine şi cred că trebuie să prezentăm soluţii conducătorilor oraşului şi judeţului pentru a putea să fim ajutaţi.