Iată că au mai rămas doar patru luni şi ceva zile până la turneul final al Campionatului European. După şapte ani de secetă, avem în sfârşit şansa de a fi din nou printre cei aleşi. Dincolo de propriile noastre probleme legate de componenţa lotului, de forma de moment, de accidentările pe termen lung sau de cele care vor interveni pe parcurs, precum şi de multe alte chestiuni care vor interveni pe parcurs, îmi revine în memorie un episod straniu, legat tot de un turneu final, vă amintiţi? E vorba de World Cup `94, ediţia americană. Echipa, supranumită ulterior „de aur”, avea în componenţă o mulţime de jucători (chiar toţi, dacă nu mă înşel) activând la echipe străine, majoritatea din elita continentală. În principiu, bazându-ne pe valoarea fiecăruia, pe omogenitatea echipei, pe sclipirile de geniu ale lui Hagi, Dumitrescu ori Răducioiu, ar fi trebuit să plecăm chitiţi pe trofeu. Nu discutăm acum despre lipsa de curaj, despre teama de performanţa supremă, despre glasurile vag tremurânde care abia îndrăzneau să ţintească spre „un loc între primele 4”, şi atât. Ce mi-am reamintit, şi vroiam să vă reamintesc şi dumneavoastră, este faptul că fotbaliştii noştri, inclusiv superstarurile, au devenit brusc rezerve. Nu toţi, ci doar (sau mai ales) cei care evoluau în campionatele ţărilor calificate şi ele la World Cup. Cei din Spania, Italia, Franţa în primul rând. Inclusiv Gică Hagi. Vă imaginaţi vreo echipă care să-l fi avut în lot şi să nu aibă nevoie de el şi pe teren, ca titular? Ei bine, iată că ne apropiem de un turneu final la care am avea nevoie de titulari (dar şi de rezerve) cât mai bine pregătiţi, în plină formă. Iar forma ţi-o dă continuitatea în joc şi antrenamente, nu odihna pe bancă sau în tribune. Mai observ şi că, tot după ani buni, de jucătorii noştri au început să se intereseze echipe serioase din campionate de primă mână. Vorba e: au cu adevărat nevoie de ei? Privindu-l pe Radu Ştefan la debut, aş zice că da. Dar garantează cineva că, după însănătoşirea accidentaţilor din apărarea lui Lazio, Radu Ştefan va mai intra pe teren? Iar de el e nevoie ca de aer pe linia de fund, că doar n-om juca cu Moţi! Vă rog să aveţi în vedere că jucăm cu Italia unde (deja?) Mutu a fost lăsat pe bancă în chiar sfertul de finală cu Lazio, la debutul lui Ştefan, deşi Fiorentina avea nevoie ca de aer de victorie pentru a urca în semifinală. Jucăm şi cu Olanda. N-am absolut nici o explicaţie pentru transformarea lui Ogăraru în rezervă, după un parcurs impecabil, de mai bine de 2 ani, la Ajax-ul care, fără el în teren, pierde mai mult, mai des şi la scoruri mai mari decât cu Ogăraru titular. Să dea Domnul să fie doar o psihoză de-a mea şi nu o atitudine programat-demolatoare.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Atenţie la “stranieri”!.

Comentarii