Mircea Rednic nu se bucură de o presă prea favorabilă. Cel puţin unii ziarişti, mai ales aceia prieteni cu fotbaliştii sau cei care scriu cam ce vor fanii să citească, nu scapă nici o ocazie de a-i mai trage câte o scatoalcă prin presă. Mai toţi încep prin a-i aprecia calităţile de tehnician, pentru a-l evalua apoi cu zero la caracter. Zilele astea ţine capul de afiş “scandalul Măldărăşanu”. Am urmărit războiul declaraţiilor, precum şi reflectarea lor în presă şi mi s-a părut că lucrurile stau taman pe dos, adică fotbaliştul giuleştean e cel care se dezbracă de caracter. Dovadă chestia aia cu “poate îi şi trăgeam una”! În fapt, ce mare nedreptate s-a petrecut ?! Îşi imagina Măldărăşanu că va juca veşnic la echipa giuleşteană, başca titular?! Nici măcar Rednic nu îi dăduse de înţeles în tur că este un titular fix la echipă, deci nu i se poate reproşa că prin disponibilizarea lui Măldărăşanu şi-a justificat porecla de Strâmb. Pentru absolut toţi jucătorii vine un asemenea moment, depinde de fiecare să nu-l transforme într-unul jenant. OK, poate Măldărăşanu putea fi oprit în lot, pentru a se retrage peste câtva timp ca un adevărat simbol, ca un Bergomi sau Costacurta, numai că aceştia, la valoarea lor, au primit cu linişte trecerea pe bancă, pe când mega fotbalistul Măldă se vedea mare protagonist!
Acest episod a fost precedat de cedarea lui Mazilu, când Rednic a fost luat la ţintă pentru că a spus despre fostul atacant rapidist că nu este de neînlocuit, acesta având dese fluctuaţii de formă. Pe această temă, un domn respectabil l-a executat în direct pe Rednic la o emisiune de radio. Eu cred că Rednic a intenţionat doar să justifice decizia conducerii de a-l ceda pe Mazilu, în plus fiecare cuvinţel fiind adevărat! Pe Mazilu s-au plătit bani grei pe când devenise titular la naţională, în timp ce acum Piţurcă abia îl mai zăreşte cu privirea periferică. Şi hai să mergem şi mai departe cu consideraţiile, oferta de la Dnepr a fost mai mult unică decât rară! Pentru Mazilu nimeni n-ar fi oferit vreodată atâţia bani, fiindcă aceia care şi-ar fi putut permite l-ar fi evaluat, mai mult sau mai puţin superficial, la un preţ mult mai scăzut, iar aceia care îi ştiau posibilităţile nu şi-ar fi putut permite asemenea sumă. Doar Protasov putea îndeplini cele două condiţii favorabile şi era absolut logic ca această oportunitate să nu fie ratată.
O avea Mircea Rednic pete, printre care şi acele declaraţii trufaşe şi imprudente la adresa Rapidului, dar nici nu merită să i se pună în cârcă toate cele. Sunt chiar curios să văd pe ce sumă şi la ce mare echipă va ajunge Mazilu după escala ucraineană!