Am trecut surprinzător de repede şi cu oarecare succes peste negocierile privind ţintarul preliminariilor pentru Mondialul din 2010. Ne-am putut strecura fiindcă interesele bilaterale cu fiecare echipă în parte au coincis.

Astfel, noi şi francezii ne doream evitarea unei confruntări prea apropiate calendaristic de meciurile de la turneul final european. Atât noi, cât şi ei - poate mai îndreptăţit! – avem în vedere o refacere a forţelor după Elveţia&Austria, deşi una este să pleci în vacanţă după partidele din grupă şi alta după ce joci finala.

Apoi, întâlnirea cu sârbii n-a fost greu de evitat în toamna anului viitor, căci vecinii noştri îi consideră, pe bună dreptate, pe francezi ca fiind principalii adversari, aşa că aceştia au fost ţinta lor. Punct ochit, punct lovit, Franţa-Serbia jucându-se de timpuriu, înainte de culesul strugurilor.

Cât despre evitarea unor confruntări la patru zile distanţă cu principalele contracandidate, îmi imaginam că nici nu se punea problema dintru început, întrucât absolut nimeni nu-şi dorea aşa ceva, deci era greu de imaginat că ar fi putut impune acest lucru adversarilor.

Credeam că doar un eventual arbitraj al FIFA ar fi putut pune una dintre echipe în această situaţie nedorită (bine că nu s-a ajuns până acolo, pentru că influenţa lui Mircea Sandu, dacă există, se simte doar până la UEFA).

Ei bine, iată că Franţa a fost de acord să joace pe 5 şi 9 septembrie 2009 împotriva noastră şi respectiv a sârbilor! Să fie înfumurare cocoşească sau un calcul care ne scapă la prima vedere?!

Doar se ştie că tricolorii francezi sunt, în marea lor majoritate, echipieri ai unor echipe cu pretenţii, deci au de tras şi în campionat şi în cupele europene. Cred că se mizează pe faptul că este început de sezon şi se merge pe ideea forţării selecţionabililor în această perioadă, pentru ca pe final să se dispute meciuri mai lejere, cu Faroe şi Austria, ambele acasă.

Apropo de Austria, aceasta a cam fost trecută la rubrica “ceilalţi”, dar acest lucru ar putea să se întoarcă la un moment dat împotriva noastră. Ambele noastre partide cu austriecii se vor disputa la mijlocul săptămânii, după ce în sâmbăta precedentă vom fi jucat cu Franţa sau cu Serbia! Mi se pare destul de riscant, austriecii ne vor prinde de fiecare dată pe o pantă descendentă în ce priveşte prospeţimea fizică şi concentrarea, de aceea nu este exclus să nu fie totul chiar atât de roz pe cât pare acum.

Ca termen de comparaţie, sârbii nu sunt nici măcar o dată în această situaţie, toate meciurile cu noi, francezii sau austriecii fiind precedate sau urmate de partide cu Lituania ori Faroe sau de zile cu pauză în calendarul oficial! Iată de ce sunt de părere că Serbia şi-a jucat mai inteligent cărţile la aceste negocieri...

Dar mai e mult până departe, noi să fim sănătoşi, şi să ne vedem deocamdată de drumurile noastre europene!

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Nu e horă, e sârbă!.

Comentarii