Totul la Jocurile Olimpice de la Beijing este la scară mare, iar ceremonia de deschidere de vineri nu va face excepţie, programând un spectacol de trei ore marcat de deschiderea către lume, promovarea culturii chineze tradiţionale şi înscrierea în modernitate, scrie AFP.
Cu cât sărbătoarea este mai mare, cu atât şi riscurile sunt mai ridicate, iar responsabilii chinezi, după ce s-au chinuit să obţină organizarea Jocurilor Olimpice, vor veghea pentru ca nimic să nu strice seara specială a deschiderii competiţiei.
Ceremonia de deschidere va începe la ora 15.08
Aproximativ 15.000 de persoane vor asigura spectacolul pe Stadionul naţional, supranumit "Cuibul de pasăre" şi 29.000 de focuri de artificii ar trebui să marcheze deschiderea Jocurilor Olimpice, ceremonie programată să înceapă la ora locală 20.08 (15.08 ora României). Numeroşi şefi de stat şi de guvern sunt aşteptaţi în tribuna oficială.
Dintotdeauna, ceremonia de deschidere serveşte pentru promovarea culturii ţării gazdă. China, multă vreme reticentă la privirile indiscrete din străinătate, este acum gata să devină centrul atenţiei unei audienţe de mai multe sute de milioane de telespectatori.
Promovarea Chinei
Realizatorul Zhang Yimou, cunoscut pentru nominalizarea sa la Oscar cu filmul "Casa săbiilor zburătoare", va superviza ceremonia. El a dezvăluit deja că spectacolul va fi inspirat din "lunga şi vechea istorie a naţiunii chineze". "Spectacolul va reflecta aspectele culturale ale societăţii chineze şi va arăta ce reprezintă China modernă şi poporul ei", a precizat Yimou.
Alte informaţii despre ceremonie indică faptul că spectacolul va evoca opera chineză şi va fi un omagiu adresat victimelor seismului din mai, din Sichuan.
Conceput în urmă cu trei ani ca un secret de stat sau aproape, detalii despre spectacol au fost dezvăluite de televiziunea sud-coreeană SBS, care a difuzat pe internet câteva imagini de la o repetiţie efectuată la sfârşitul lunii iulie.
Palmaresul României la Jocurile Olimpice
România a obţinut 284 de medalii în istoria participării la Jocurile Olimpice de vară, dintre care 82 de aur, 88 de argint şi 114 de bronz, bilanţ ce a fost realizat în urma prezenţei la 18 din cele 28 de ediţii ale JO moderne.
De fapt, sunt numai 25 de ediţii desfăşurate până în prezent, dar istoricii Jocurilor Olimpice le socotesc şi pe cele trei ediţii care nu s-au disputat din cauza celor două războaie mondiale (1916, 1940 şi 1944).
Cea mai bună participare a României la JO s-a consemnat în 1984, la Los Angeles, unde sportivii români au obţinut 53 de medalii, dintre care 20 de aur, 16 de argint şi 17 de bronz. România a ocupat locul al doilea în clasamentul general pe medalii de aur şi locul al treilea în clasamentele întocmite pe puncte şi după numărul total de medalii. Sportivii români au profitat totuşi de boicotarea JO de către ţările comuniste, în frunte cu URSS, care au invocat manifestările antisovietice din Statele Unite şi au refuzat invitaţia de participare la Olimpiada de la Los Angeles. URSS şi încă 17 state, printre care Cuba, Polonia, Bulgaria, Cehoslovacia, Etiopia şi RDG, au refuzat participarea la JO-1984, pe motiv că sportivii nu ar fi suficient de bine păziţi la Los Angeles.
Prima participare românească, în 1900
Prima ediţie a JO la care România a avut reprezentanţi a fost JO de la Paris, din 1900. George A. Plagino a fost primul sportiv român participant la JO. La ediţia de la Paris, Plagino s-a înscris în competiţia de tir, în proba de talere. Din cei 51 de concurenţi din patru ţări înscrişi la start, sportivul român a ocupat locul 13, cu 11 talere lovite din 20 posibile.
Primele sportive române participante la JO au fost atletele Berta Jikeli şi Irina Orendi, care au concurat în probele de aruncarea discului, respectiv săritura în înălţime, la JO-1928, de la Amsterdam. Cele două sportive au fost eliminate în calificări.
Cea mai ...
Cea mai numeroasă delegaţie a României a participat la JO de la Moscova, din 1980, fiind compusă din 239 de sportivi. România s-a mai prezentat cu delegaţii olimpice numeroase la JO-1992, de la Barcelona (179 sportivi), JO-1972, de la Munchen, (169 sportivi), JO-1996, de la Atlanta (168 sportivi) şi JO-1976, de la Montreal (166 sportivi).
Cea mai puţin numeroasă delegaţie a României, de 26 de sportivi, a participat la JO de la Amsterdam, din 1928, exceptând ediţia din 1900, de la Paris, unde a concurat un singur sportiv român. Alte ediţii cu o participare românească restrânsă au fost JO-1924, de la Paris (51 sportivi), JO-1956, de la Melbourne şi Stockholm (52 sportivi) şi JO-1988, de la Seul (62 sportivi).
Sportivii români au participat la 25 de discipline în cadrul Jocurilor Olimpice, cinci dintre acestea fiind sporturi de echipă: rugby, handbal, polo, fotbal şi volei.
Recordmenii de participări
Trei sportivi deţin recordul de participări la Jocurile Olimpice pentru România. Atleta Lia Manoliu, Sorin Babii la tir şi canotoarea Elisabeta Lipă au participat la câte şase ediţii ale Jocurilor Olimpice, prima între anii 1952-1972, iar ultimii doi la ediţiile dintre 1984-2004.
Prima medalie olimpică pentru România a fost obţinută în 1924, la Paris, de reprezentativa de rugby. Sportivii români au fost învinşi în ambele meciuri disputate în cadrul turneului olimpic, de către Franţa şi SUA, devenită campioană olimpică, dar au primit totuşi medaliile de bronz, deoarece la competiţie au participat doar trei echipe.
Prima medalie olimpică pentru România, într-un sport individual, a fost obţinută în 1936, la Berlin, în competiţia hipică, de Henri Rang, care a cucerit argintul în proba individuală a "Marelui premiu al naţiunilor”. Pentru desemnarea câştigătorului a fost nevoie de o probă suplimentară de baraj, între sportivul german Kurt Hasse şi românul Rang. Hasse a obţinut un timp mai bun decît Rang, devenind campion olimpic.
Prima medalie de aur pentru România
Primul campion olimpic român a fost Iosif Sârbu, care a cucerit medalia de aur în competiţia de tir a JO de la Helsinki, din 1952, în proba de armă liberă calibru redus. Sportiva din România care deţine cele mai multe medalii la Jocurile Olimpice este Nadia Comăneci, cu nouă astfel de trofee (5 de aur, 3 de argint şi un bronz). România a cucerit medalii la 16 ediţii ale Jocurilor Olimpice, la 14 dintre acestea câştigând şi aur. De la ediţia din 1952 a JO, de la Helsinki, România a cucerit constant medalie de aur.
Gimnastica, regina sporturilor la JO
Gimnastica, cu 67 de medalii, a fost disciplina care a adus cele mai multe medalii pentru România, 23 dintre acestea fiind de aur, 20 de argint şi 24 de bronz. Pe locul doi al disciplinelor care au adus medalii pentru România se află canotajul, cu 35 de trofee (18 de aur, 10 de argint, 7 de bronz), urmat de atletism şi kaiac-canoe cu câte 34.
România, locul 13 în lume
România ocupă locul al 13-lea în clasamentul general al medaliilor obţinute la Jocurile Olimpice, cu cele 284 de medalii cucerite. Pe primul loc în acest clasament se regăseşte naţionala Statelor Unite ale Americii, cu 2.199 de medalii, urmată de Rusia (al cărei palmares cuprinde şi rezultatele fostelor URSS şi CSI), cu 1.373 de medalii şi Germania (al cărei palmares cuprinde şi rezultatele fostelor RDG şi RFG), cu 1.219 medalii. România mai este întrecută în clasament de Marea Britanie, Franţa, Italia, Ungaria, Suedia, Australia, Japonia, China şi Finlanda.
România va participa la JO de la Beijing cu o delegaţie compusă din 102 sportivi care vor participa la 15 discipline.
Primele femei au participat la Jocurile Olimpice la cea de-a doua ediţie a competiţiei, la Paris, în 1900, în timp ce primul Sat Olimpic a fost amenajat 12 ani mai târziu, la a cincea ediţie a JO de vară, la Stockholm.
Istoria semnelor olimpice
Steagul cu cinci cercuri şi jurământul olimpic au fost inaugurate în 1920, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Anvers, a şaptea ediţie a competiţiei.
La JO-1928 de la Amsterdam (ediţia a IX-a) a fost introdusă flacăra olimpică, iar podiumul de premiere patru ani mai târziu, la JO-1932 de la Los Angeles (ediţia a X-a).
Prima Olimpiadă televizată a fost cea de la Roma, din 1960 (ediţia a XVII-a), iar controlul antidoping la JO s-a introdus abia în 1968, la Mexico City (ediţia a XIX-a).
La JO-1976 de la Montreal s-a înregistrat o situaţie inedită, fiind pentru prima dată când ţara gazdă nu a câştigat nicio medalie de aur. Tot atunci, la gimnastică s-a acordat prima notă maximă, 10, româncei Nadia Comâneci, chiar dacă tabela electronică a arătat nota 1.00.
Cele mai puţine ţări, 12, au participat la Jocurile Olimpice de la Saint Louis din 1904. La Mexico City, în 1968, au participat pentru prima dată peste o sută de ţări, mai exact 112.