Resurse de răbdare (II)

Încearcă să rezolvi celelalte relaţii conflictuale din viaţă ta. Sigur, sunt multe căi de a le rezolva - din multe perspective: să îţi schimbi serviciul, să vă mutaţi sau să faceţi terapie de familie. Oricum, niciodată soluţia nu e să negi sursele de conflict şi nici să aştepţi să treacă. Pentru că nu trec, se adâncesc.

Iar dacă trebuie să ai grijă de altcineva bolnav din familie în fiecare zi, nu uita şi de cei sănătoşi din viaţa ta, care au şi ei nevoie de tine. Cel mai des, părinţii copiilor de acum au grijă de părinţii sau de bunicii lor care nu mai sunt atât de tineri şi nici atât de sănătoşi, şi sigur că asta poate să te afecteze foarte mult. Însă copilul tău care vrea să se joace cu mingea când tu te întorci posomorât de la spital nu e vinovat că e vesel şi-şi trăieşte copilăria. Ştii şi tu asta, desigur, doar adu-ţi aminte atunci să-i spui: "Sunt prea trist şi obosit acum să ne jucăm, te anunţ eu când o să pot, da?" în loc de "Lasă-mă în pace!"

În afară de timp, o altă sursă mare de stres sunt banii: lipsa lor, insuficienţa lor, facerea lor, grija de a nu-i pierde, investirea lor. Oricum o iei, banii par a fi mereu o sursă de stres, culmea, şi dacă sunt şi dacă nu sunt. Şi la fel ca la dietă, înainte de a-i economisi e bine să afli pe ce îi cheltui. Aşa că notează pe ce anume dai banii cel puţin 2 luni la rând. Apoi uitaţi-vă împreună peste cifre. Sigur, se pare că tu ai dat cam mulţi bani pe telefon - va spune soţul şi el a dat cam mulţi bani pe benzină - vei spune tu. Dacă stabiliţi că e necesar însă, sigur, tu poţi vorbi mai puţin la telefon, iar el poate merge mai mult pe jos, nu? La fel, soluţiile ţin de fiecare familie în parte. Fiindcă depind de valorile, principiile, obiceiurile şi regulile fiecărei familii.

Şi am ajuns astfel la un subiect care nu stresează pentru că nu există, dar dacă ar fi, ar reduce stresul. Dacă ai şti ce îţi doreşti pentru familia ta peste 10 ani, dacă ai şti care sunt cele mai importante 3 valori ale familiei tale, dacă ai şti ce principii aveţi de respectat cu toţii, dacă ai şti care sunt regulile de bază ale convieţuirii voastre - te asigur că stresul în comunicarea cu copilul tău va scădea considerabil. Fiindcă vei fi capabilă să vezi în rutina vieţii de zi cu zi - care-ţi provoacă nervi -, valori esenţiale - care-ţi aduc bucurie. "Nu contează ca bucătăria să fie curată, contează lecţia pe care a învăţat-o copilul tău." Aşa că... făina şi ouăle irosite - amestecate sub formă de tort de ziua ta, pereţii desenaţi - în scop de surpriză plăcută, hainele pictate de talentul care dă pe-afară, florile rupte din ghiveci pe post de cadou - toate le vei privi altfel dacă te gândeşti în primul rând la copilul tău, la intenţiile lui pozitive şi la ceea ce va fi important în relaţia voastră peste ani şi poţi clădi acum - chiar când clipa de faţă are un mare potenţial de a stârni vulcanul de nervi.

Unele surse de stres însă ţin de copil, într-adevăr. Dar nu fiindcă e rău sau obraznic sau fiindcă vrea să te enerveze pe tine în mod deliberat. Ci fiindcă e firesc ca un copil de o luna să plângă de colici chiar zile întregi, fiindcă e firesc ca la 7 luni să plângă chiar şi o noapte întreagă fiindcă îi cresc dinţii, ca la 1 an jumătate joaca preferată e aruncatul mâncării pe jos, că la 2 ani ţipă şi urlă şi spune "Nu!" exact când ţi-e lumea mai dragă, că la 3 ani mai face din când în când pipi în pat - mai ales atunci când dormiţi la altcineva acasă, că în clasă I îşi uită stiloul la şcoală... de câteva ori, că la adolescenţă va fi foarte somnoros şi vei trage de câteva ori de el dimineaţă să se trezească etc. Aşa că - dacă ai timp, fireşte - merită să citeşti ceva cărţi de dezvoltare a copilului, măcar să nu te mai stresezi degeaba când asculţi mămicile în parc lăudându-şi copiii perfecţi.

Hm? Vezi că nu ţi-au rămas prea multe situaţii în care chiar copilul tău, chiar în acel moment te stresează... chiar el pe tine?