Pacienții aflați acum în ATI-Covid Suceava au alte simptome de boală decât cei din valurile 1 și 2

Secția de Terapie Intensivă - Covid (ATI Covid) a Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava funcționează, de mai bine de un an, la foc continuu. Puține au fost zilele în care aici au fost paturi libere. Zona Covid a fost creată prin împărțirea în două a secției ATI și arată ca un imens acvariu traversat de un coridor pe care se mișcă în liniște personalul medical. În fiecare dintre saloanele cu pereți de sticlă se află câte un birou la care stă în permanență o asistentă medicală, iar cabinetul medicilor este tot în acest spațiu. „Supravegherea pacienților este asigurată de asistente medicale care stau în permanență în saloane. Nu știu cum se intră în alte spitale de două, trei ori pe zi la pacient. Noi stăm permanent aici, la fel și asistentele. Nu dau medicația și pleacă”, ne spune coordonatorul secției ATI-Covid, dr. Dănuț Barbunc. După un an fără nici o zi de concediu de odihnă, afirmă că este pregătit pentru a face față vârfului valului 3 al pandemiei, preconizat între 15-20 aprilie, pe baza calculelor specialiștilor epidemiologi. Medicul spune că deja a constatat că în acest val, al treilea, pacienți au forme mai grave de boală și sunt mai tineri, cu o medie de 50-60 de ani. Mai mult, relatează dr. Barbunc, aceștia nu mai au simptomele considerate specifice în primele două valuri: pierderea gustului și mirosului. „Acum pacienții vin direct cu afectare pulmonară, majoritatea nu au semnele care au fost specifice în primul și al doilea val. N-am mai auzit de câteva luni bune un pacient să relateze că nu a avut miros sau gust. Majoritatea vin direct cu insuficiență respiratorie severă. Virusul și-a modificat agresivitatea, este mai agresiv”, a declarat dr. Barbunc.

De asemenea, spune el, majoritatea pacienților sunt infectați cu tulpina britanică a coronavirusului. Chiar și în aceste condiții, mai sunt pacienți care refuză tratamentul și medicii încearcă să-i convingă să accepte atât aportul de oxigen, cât și medicația. „Toți pacienții noștri au presiunea scăzută a oxigenului și au nevoie de oxigen în concentrație mare”, a arătat medicul.

După masca simplă de oxigen, următorul pas în ATI Covid este ventilația non-invazivă, pe coif și se încearcă să se evite intubarea. La pacienții intubați, mortalitatea este de peste 90 la sută. „Pacienții cu ventilație non-invazivă sunt în general conștienți și cooperanți, ne putem înțelege cu ei. Înghit, își iau medicația. Când pacientul nu mai este conștient, devine agitat, are concentrații mici de oxigen chiar cu ajutorul ventilației non-invazive, atunci trebuie intubat. Pentru asta trebuie sedat. Prognosticul este mai bun la ventilația non-invazivă”, a explicat doctorul Barbunc.

Coifurile cu oxigen evită intubarea pacienților

La un moment dat, în salon sună o alarmă. Este un senzor care anunță că în încăpere este depășită concentrația de oxigen. Depășirea este mică, dar asistentele controlează coifurile pacienților și deschid un geam.

Coifurile au fost achiziționate în iunie, anul trecut, cu dificultate. Toate spitalele le căutau. Ușurează terapia cu oxigen a pacienților și cresc rata de supraviețuire. Mortalitatea în ATI Covid este în jur de 50 la sută și de peste 90 la sută la pacienții intubați. „Acum nu ne-am imagina viața în ATI fără ele pentru că toți acești pacienți ar fi trebuit intubați, dacă nu le aveam. Au crescut rata de supraviețuire. Putem discuta cu pacientul, să-și ia medicația, să-l încurajăm. Unii au stat și două, trei săptămâni cu coif și au mers bine. Pacientul intubat trebuie neapărat sedat, nu mai respiră el, respiră aparatul și cea mai bună mecanică respiratorie o are pacientul”, mai spune coordonatorul secției ATI-Covid.   

Dintre medicii care lucrează aici, doi au fost infectați și trei nu. Pentru ca activitatea în întreaga secție să fie acoperită cu personal, ar mai fi nevoie de încă șapte medici. Managerul spitalului, dr. Alexandru Calancea, a declarat că posturile au fost scoase la concurs, dar s-a prezentat un singur medic, „care din fericire a și promovat examenul”. El este încrezător că după ce situația epidemică va reveni la normal, medicii, mai ales cei tineri, vor fi interesați să vină să lucreze la spitalul din Suceava. Până atunci, lupta cu coronavirusul este dusă de cei care sunt acum pe baricade. Mulțumirea pentru ceea ce fac vine prin scrisori din partea pacienților care au parcurs cu bine drumul prin terapia intensivă, de care au avut nevoie din cauza coronavirusului.

Tulpina britanică a coronavirusului a devenit dominantă

Menționăm că secvențierile virusului, realizate în Laboratorul de Metagenomică și Biologie Moleculară al Universității „Ștefan cel Mare” Suceava în primele trei luni ale acestui an, au arătat că tulpina britanică a SARS-CoV-2 este dominantă. Potrivit prorectorului Mihai Dimian, pe parcursul ultimelor două săptămâni au fost realizate secvențieri pentru 91 probe, provenite de la pacienți depistați pozitivi cu SARS-CoV-2, de pe raza județelor Suceava, Cluj, Iași, Timiș și Botoșani. Din probele analizate, au fost depistate 88 noi cazuri aparținând tulpinii cu originea în Marea Britanie și un caz aparținând unei noi variante a virusului. Acestea sunt repartizate geografic astfel: 44 din cele 44 de probe selectate din județul Suceava, 22 din cele 25 de probe selectate din județul Cluj, 17 din cele 17 probe selectate din județul Iași, 3 din cele 3 probe selectate din județul Timiș, precum și 2 din 2 probe selectate din județul Botoșani în această rundă de secvențiere. 

Practic, varianta originară din Marea Britanie, caracterizată printr-o transmisibilitate crescută, a devenit dominantă și a contribuit la creșterea accelerată a numărului de cazuri Covid-19 la finalul anului 2020 și începutul acestui an.

Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a secvențiat, până acum, peste 400 de probe provenind de la pacienți diagnosticați pozitiv cu Sars-CoV-2 și continuă monitorizarea evoluției Sars-CoV-2 pe teritoriul României, în colaborare cu partenerii implicați în această acțiune.