Printează articolul
Trimite e-mail
Situația focarului de COVID-19 de la Spitalul de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava este stabilizată, în momentul de față, a declarat medicul militar Daniel Derioiu, care a asigurat managementul interimar al unității medicale în această lună. Acesta a afirmat că, din punct de vedere epidemiologic, spitalul își revine și personalul care a fost infectat și a trecut prin perioada de boală sau de carantinare începe să revină, după testare, la muncă. Reluarea activității se face treptat, după recomandarea medicilor epidemiologi și infecționiști, conform protocolului adoptat de Consiliul Medical al spitalului, după două teste negative și cu avizul medicului de medicina muncii, respectiv al medicului infecționist și epidemiolog.
„Așteptăm să revină personalul pentru că suntem cu planul de a redeschide sectoare de COVID și non-Covid suplimentare, în funcție de cererea și de încărcarea cu pacienți care se adresează spitalului prin UPU. Dorința este de a asigura absolut toate urgențele medico-chirurgicale la nivelul spitalului, să putem fi în măsură să răspundem necesităților de sănătate ale populației din Suceava și din județul Suceava”, a declarat col. dr. Daniel Derioiu.
În ceea ce privește revenirea la normal a activității în spital, coordonatorul militar al spitalului, secretarul de stat în Ministerul Sănătății gen. dr. Ionel Oprea a afirmat că asta se va întâmpla în momentul în care numărul de cazuri COVID se va reduce la capacitatea de internare a secțiilor de Boli Infecțioase și Pneumologie. „Dacă reușim să facem până atunci și clădirea de Terapie Intensivă pentru Boli Infecțioase, atunci spitalul va putea să se relaxeze, să revină la structura inițială pe secții, păstrând însă un sector tampon și un sector COVID de dimensiuni mici”, a subliniat gen. dr. Ionel Oprea.
Măsurile de vigilență anti-epidemică vor trebui însă menținute, a precizat acesta, până în data de 31 decembrie la nivelul Ambulanței, al Unității de Primiri Urgențe, la nivelul întregului circuit COVID și în acele sectoare în care personalul interferează cu urgențe COVID, respectiv Terapie Intensivă și zonele COVID de la nivelul secțiilor chirurgicale și de Medicină Internă. „Aceste sectoare vor trebui menținute pentru că pot apărea oricând pacienți cu urgențe care nu sunt COVID, dar pot prezenta infecție COVID”, a explicat generalul.
Dr. Derioiu: „Echipa de aici a dat dovadă de tenacitate și reziliență deosebită”
Privind în urmă, la starea în care a găsit Spitalul Suceava la începutul lunii aprilie, când a fost detașat aici, col. dr. Daniel Derioiu a declarat că unitatea medicală era „într-o mare suferință, cu un colectiv destructurat, 10-15% din colectivul medical al spitalului era prezent la muncă”. „Oameni erau obosiți, disperați, anxioși. Era foarte grea situația și foarte greu de preluat și a o pune pe o linie de plutire, cu circuitele epidemiologice destructurate, care și-au dovedit ineficacitatea, dacă au existat, iar noi a trebuit să improvizăm și să preluăm spitalul aflat într-o situație foarte gravă și să-l aducem pe linia de plutire”, a spus medicul militar. Au reușit să realizeze acest lucru „împreună cu specialiști inimoși, cu echipa de aici, care a dat dovadă de tenacitate și reziliență deosebită”. „Le mulțumesc și mă înclin în fața lor. Împreună am reușit să fie funcțională situația în spital și să putem asigura asistența medicală atât pacienților COVID, cât și anumitor tipuri de urgențe medico-chirurgicale non-COVID. Considerăm că ne-am îndeplinit scopul pentru care am fost aduși aici și n-am fi realizat mare parte din ce ne-am propus fără ajutorul echipei pe care am găsit-o aici. Sunt oameni deosebiți, ne-au ajutat foarte mult și doar împreună cu ei am reușit să mergem mai departe”, a afirmat dr. Daniel Derioiu.
Spitalul Suceava, caz-școală pentru instruirile viitoare, de reacție la pandemii
Dr. Oprea a completat că spitalul era în derivă pentru că nu mai avea comandă și nici linia de coordonare, asigurată de către șefii de secție și de compartimente, de laboratoare. „Noi nu am găsit aici pe nimeni și de fapt acesta a fost rostul, de a aduce o echipă de medici militari. Medicii militari și armata reprezintă o rezervă a statului în cazul unui sinistru. Poate să fie un seism, o epidemie de genul acesta, unde noi am putut oferi o resursă suplimentară”, a declarat gen. dr. Ionel Oprea. Acesta a precizat că după preluarea conducerii spitalului, medicii militari au reconstituit activitatea Consiliului Medical și au consemnat tot ceea ce s-a făcut, „nu neapărat dintr-o rigoare care ne este proprie nouă, ci și pentru că este foarte important ca după ce vom ieși din acest trist eveniment să facem o analiză aplicată, să avem lecții învățate și să acumulăm o experiență pe care am plătit-o greu, dar care, sunt convins, va fi folosită ulterior”.
„Micile neînțelegeri”, care au apărut la început, sunt considerate acum că au apărut din perceperea distorsionată a scopului pentru care au fost detașați medicii militari la Suceava, dar doctorul Derioiu și-a exprimat speranța că după o lună de muncă împreună „au înțeles, marea majoritate, care a fost rostul nostru aici, care a fost rolul și contribuția noastră și sper să beneficieze de experiența și de ceea ce am avut noi de adus aici”.
Medicul și-a arătat încrederea în noua echipă de conducere interimară a spitalului, că își va găsi drumul „și cu siguranță va duce mai departe și va reuși să stabilizeze situația SJU până trece și după ce trece această perioadă de epidemie”. Această perioadă este estimată de dr. Derioiu la 6-12 luni, până se va ajunge la cazuri mai puține și controlate de infecție cu COVID-19, care să nu depășească rezerva de răspuns imediat a spitalului. Pentru viitor, medicul militar le dorește medicilor suceveni „să nu mai fie luați prin surprindere și să aibă întotdeauna planuri de rezervă gata de a fi puse în aplicare”.
