Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Preocuparea de a reduce fenomenul de corupţi şi practicile cu risc de corupţie a determinat conducerea Spitalului de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava să demareze implementarea primului standard antimită, emis în 2016 şi pus în practică pe plan internaţional, respectiv sistemul de management anticorupţie ISO 37001:2016.
Managerul Spitalului de Urgenţă, Vasile Rîmbu, a anunţat, ieri, în conferinţă de presă, că acest standard înseamnă un set de măsuri şi proceduri, dintre care o parte sunt deja aplicate în spital, menite să reducă practicile incorecte „la limita suportabilului”. „Sunt vizate nu doar comportamente care se referă la bani daţi în plic sau strecuraţi în buzunarul personalului din spital, ci şi raporturile dintre medicii prescriptori şi furnizorii de medicamente, cadourile, <ospitalitatea>, donaţiile şi beneficiile similare, angajările, precum şi achiziţiile pe care le face unitatea medicală. Vizăm două paliere, cel al provocărilor şi cel al condiţionărilor”, deci nu doar luarea de mită, ci şi oferirea, a declarat managerul.
Acesta a arătat că Spitalul de Urgenţă Suceava a fost implicat în ultimii ani de câteva ori în cercetări penale referitoare la fenomene de corupţie sau s-a confruntat ”cu fenomene cu risc de corupţie sau care pot fi percepute cu risc de corupţie”, exemplificând cu scandalul dezinfectanţilor Hexifarma, anchetele referitoare la implicarea unor angajaţi ai spitalului în eliberarea unor documente medicale neconforme cu situaţia de fapt, folosite în pensionări ilegale, acuzaţii referitoare la primirea de bani sau alte foloase pentru servicii medicale sau nemedicale. „Unele s-au finalizat cu trimiteri în judecată şi condamnări, altele sunt încă investigate, iar o parte ţin doar de folclorul urban şi de perpetuarea unor legende legate de şpaga obligatorie în spital. Pentru a diminua astfel de practici, am decis adoptarea sistemului de management anticorupţie. Am trecut de faza de documentare şi intenţie, am solicitat deja oferte companiilor care au implementat acest standard în România”, a subliniat Vasile Rîmbu, care a menţionat că în acest sens există acordul Consiliului Medical al spitalului, format din toţi şefii de secţie. Rîmbu a spus că, din informaţiile pe care le are, se pare că Spitalul de Urgenţă Suceava este primul spital public din România care a demarat introducerea managementului antimită.
Semnalizare vizuală, monitorizare video, acces controlat, „pacienţi-spion”
Odată cu instituirea acestuia, cei care intră în spital vor fi informaţi la fiecare pas că în această unitate medicală nu se acceptă mita, precum şi asupra instrumentelor pe care le au la dispoziţie în cazul în care li se cere sau li se dă de înţeles că ar trebui „să dea ceva”, „măsuri care să descurajeze astfel de practici”. Printre acestea se mai numără extinderea monitorizării video a accesului în spital, a prezenţei personalului la serviciu prin cartelă de acces şi înregistrarea imaginii vizuale, monitorizarea căilor de acces, a holurilor din secţii şi a casei scărilor, utilizarea „pacientului sub acoperire” care consemnează lucrurile la vedere, vizibile pentru oricare alt pacient etc.
Vasile Rîmbu a afirmat că nu este un idealist, „un visător” care să creadă că implementarea standardului antimită va eradica fenomenul de corupţie, dar este convins că acesta este o garanţie ridicată a unui comportament etic.
Şeful Serviciului de Management al Calităţii Serviciilor Medicale, bioinginerul dr. Dragoş Vicoveanu, cel care se va ocupa de implementarea acestui standard, a declarat, la rândul său, că practic se creează un cadru pentru aplicarea măsurilor anticorupţie, care va duce la certificarea de conformitate a spitalului cu Standardul ISO 37001:2016, iar certificarea este o garanţie a eforturilor depuse de instituţie pentru a combate faptele de dare şi luare de mită. ”Dorim să creionăm riscurile, apoi împreună cu auditorii să certificăm spitalul ca fiind conform cu Standardul ISO 37001:2016”, a spus Vicoveanu.
Printre procedurile prevăzute se numără auditul pentru evaluarea riscurilor la corupţie, operaţiunile necesare pentru minimizarea riscurilor de mită, implementarea de mijloace de control financiare, comerciale sau contractuale, iniţierea de proceduri de raportare (inclusiv confidenţiale), monitorizare, semnalarea preocupărilor incorecte, investigare, audituri şi acţiuni corective. Sistemul de management anticorupţie ajută spitalul să evite sau să diminueze costurile, riscurile şi pagubele implicării în corupţie, să promoveze încrederea şi să-şi îmbunătăţească reputaţia, a mai spus Vasile Rîmbu.
Rîmbu sugerează implementarea sistemului în toate instituţiile care folosesc bani publici
În aceeaşi conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt al spitalului, dr. Mihai Ardeleanu, a declarat că „dacă tot vrem o ţară ca afară, hai să ne şi comportăm ca afară”, arătând că, dacă spitalul sucevean va reuşi să obţină certificarea cu standardul antimită, „va fi o sarcină foarte grea pentru toate spitalele”, în sensul că dacă nu adoptă aceleaşi măsuri ar putea avea o problemă cel puţin la nivelul imaginii.
De altfel, în opinia managerului Spitalului de Urgenţă, „n-ar fi rău ca acest standard să fie implementat de toate instituţiile care folosesc bani publici”.
Standardul ISO include şi cursuri de pregătire pentru personal, efectuarea de evaluări periodice privind riscul de luare şi dare de mită, verificarea antecedentelor referitor la partenerii contractuali, la personal sau la proiecte.
Sistemul de management anticorupţie ajută spitalul să evite sau să diminueze costurile, riscurile şi pagubele implicării în corupţie, să promoveze încrederea şi să-şi îmbunătăţească reputaţia. „Conformitatea cu cerinţele standardului evident că nu poate să dea asigurări că nu a avut loc sau că nu va avea loc vreun act de corupţie deoarece eliminarea completă a riscului nu este posibilă, dar respectarea acestora poate ajuta spitalul să implementeze măsuri rezonabile pentru a preveni, a detecta şi a lupta împotriva corupţiei. Nu ne dăm noi nici cei mai corupţi, nici cei mai cinstiţi. Suntem parte a societăţii româneşti, cu aceleaşi proporţii”, a mai spus Rîmbu. Parcurgerea etapelor până la obţinerea certificării durează până la 12-24 de luni, iar respectarea standardului este auditată permanent.
