Pentru un RMN gratuit, sucevenii asiguraţi medical pot să aştepte între trei luni şi un an şi jumătate

Un sucevean neinternat în spital, căruia medicul îi recomandă efectuarea unei explorări RMN (Rezonanţă Magnetică Nucleară) pentru un diagnostic de precizie în vederea tratamentului sau pentru verificarea eficacităţii unor tratamente are surpriza să constate că trebuie să aştepte câteva luni, un an sau un an şi jumătate pentru a beneficia gratuit de această investigaţie. În municipiul Suceava, explorări RMN efectuează clinicile Explora, Bethesda şi Arcadia. Programările se fac telefonic, atât pentru investigaţii imagistice gratuite, în baza contractului cu Casa Asigurărilor de Sănătate, cât şi pentru cele contra cost. Tariful este în jur de 1.000 de lei. O programare mai rapidă, chiar pentru săptămâna viitoare, se poate obţine doar dacă investigaţia este efectuată contra cost. Gratuit, în baza trimiterii de la medic, la Bethesda ar fi posibil în martie, la Explora în iunie, iar la Arcadia în 2019, pe la jumătatea anului. Planificările nu sunt certe, ci doar foarte probabile, şi asta deoarece situaţia de fapt depinde atât de fondurile alocate lunar de CAS, cât şi de investigaţiile de care are nevoie în mod real un pacient care s-a programat telefonic. De asemenea, unii dintre cei care au nevoie astăzi de RMN s-ar putea să nu mai fie în viaţă peste 2-3 luni.

Aparate sunt, medici specialişti de asemenea, disponibilitate de lucru da, în schimb nu sunt bani. Suma de la CAS s-ar consuma în primele 4 zile din lună, aşa cum se întâmpla în urmă cu câţiva ani cu banii pentru medicamente compensate la farmacii, dacă cele trei clinici ar investiga doar gratuit pacienţii asiguraţi programaţi.

Managerul clinicii Explora, Paula Nimigean, a explicat că bugetul alocat de CAS pentru servicii imagistice include nu doar RMN, ci şi computer tomograf (CT), radiografiile şi ecografiile şi trebuie respectat cu stricteţe în fiecare lună. ”Bugetul se afişează pe site-ul CAS pentru luna respectivă. Când ştiu suma, sun pacienţii care s-au înscris telefonic şi îi programez în funcţie de disponibilitatea lor. La telefon ei anunţă o investigaţie RMN, dar când vin cu biletul de trimitere este posibil să aibă nevoie pe mai multe segmente, iar o investigaţie poate dura şi două ore”, a spus Paula Nimigean. Astfel de situaţii apar mai ales în cazul pacienţilor cu cancer cu metastaze.

Paula Nimigean a subliniat că, din punct de vedere tehnic, nu există nici o problemă în a efectua un număr mai mare de investigaţii, dar în cazul pacienţilor asiguraţi trebuie să se încadreze în limita fondurilor. De exemplu, anul trecut la Explora au efectuat RMN 1.300 de pacienţi, ceea ce înseamnă o medie de 108 pacienţi lunar şi 6 pacienţi/zi. La aceştia se adaugă cei investigaţi la CT, ecograf şi cu radiografii. Acum pe lista de aşteptare sunt înscrişi 800 de pacienţi pentru RMN, CT, radiografie şi ecografie.

Explora are şi contract cu Spitalul de Urgenţă ”Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, astfel că toate cazurile de urgenţă din UPU şi din celelalte secţii ale spitalului sunt investigate tot aici, pentru această categorie de pacienţi serviciile fiind gratuite, decontate de spital.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate are în 2018 un buget de circa 7 miliarde de euro

La Bethesda, ni s-a comunicat că sunt exploraţi RMN 15-20 de pacienţi asiguraţi/zi.

La Arcadia, încă nu au ajuns să fie investigaţi RMN toţi pacienţii planificaţi în 2016. O programare se poate obţine abia pentru 2019, în a doua jumătate a anului.

Situaţia este dramatică mai ales pentru pacienţii oncologici, care au nevoie de o descriere exactă a leziunilor lor, în vederea tratamentului şi evaluării efectului acestuia, dar şi pentru cei cu afecţiuni neurologice, în reumatologie – afecţiuni ale articulaţiilor etc.

Aceste liste de aşteptare arată că pe piaţa serviciilor medicale nu există o corelaţie între numărul tot mai mare de pacienţi trimişi de medici la RMN/CT şi bugetul alocat de CAS pentru aceste explorări. La nivelul Casei Naţionale de Asigurări nu se ţine cont că astăzi majoritatea medicilor, mai ales cei tineri, care au deprins aceste metode în facultate şi rezidenţiat, recomandă explorările imagistice.

Tarifele la investigaţiile amintite sunt destul de mari, justificate de costul echipamentelor, al întreţinerii şi al substanţei de contrast şi sunt greu de suportat de o bună parte a populaţiei care are nevoie de ele. Nici medicii specializaţi în efectuarea şi interpretarea imaginilor oferite de RMN şi CT nu sunt foarte mulţi la nivel naţional pentru că nu au fost încurajaţi să meargă spre aceste specializări, deloc uşoare.

Toate acestea, în condiţiile în care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate gestionează un buget uriaş, format în cea mai mare parte din contribuţiile asiguraţilor. În 2017, CNAS a dispus de fonduri de 28,81 de miliarde de lei, cu 2,72 de miliarde de lei mai mult decât în anul precedent. În 2018, pentru CNAS s-a alocat suma de 33,76 de miliarde de lei. Asta înseamnă circa 7 miliarde de euro, bani reali, care circulă, nu doar sume pe hârtie. Spitale noi nu s-au construit în ultimii 28 de ani, pentru analize şi investigaţii medicale de înaltă precizie nu sunt fonduri, în foarte multe unităţi spitaliceşti condiţiile de spitalizare şi de muncă pentru personalul medical sunt deplorabile. Şi atunci, unde merg banii?