Pacienţii cu epilepsie rezistentă la medicamente vor putea fi operaţi la Spitalul de Urgenţă Suceava

Veste bună pentru pacienţii cu epilepsie, îndeosebi pentru cei cu forme de boală rezistente la medicamente. De anul viitor, pacienţii asupra cărora se poate interveni neurochirurgical pentru terapie vor putea fi operaţi la Spitalul de Urgenţă ”Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, al doilea spital din România, după Spitalul Universitar Bucureşti, în care va fi efectuată această intervenţie, laborioasă şi de mare precizie. 

Doi dintre medicii care vor activa în cadrul Centrului de Epilepsie Nord-Est Carpatic al Spitalului de Urgenţă Suceava au participat la un stagiu de pregătire la o clinică de epileptologie din Bochum - Germania, unde au efectuat împreună cu medicii germani evaluări prechirurgicale în cazul pacienţilor cu epilepsie farmaco-rezistentă, în vederea identificării candidaţilor eligibili pentru chirurgia epilepsiei.

Este vorba despre coordonatorul centrului, medicul epileptolog dr. Ana Miron, şi dr.  Anatolii Buzdugan, şeful secţiei de Neurochirurgie. Dr. Ana Miron a explicat, ieri, într-o conferinţă de presă, că ea a participat timp de două săptămâni, alături de medicii germani din Clinica Knapschaftskrankenhaus Ruhr - Epileptology Bochum, la evaluările prechirurgicale ale pacienţilor cu epilepsie rezistentă la tratamentul cu antiepileptice, iar dr. Buzdugan a asistat la intervenţiile în domeniul chirurgiei epileptice.

Dr. Miron a arătat că formarea şi stagiul de pregătire sunt etape ale proiectului de înfiinţare a Centrului de epilepsie de la Spitalul de Urgenţă. Ea a precizat că, de anul viitor, când se va finaliza achiziţia tuturor dotărilor necesare pentru funcţionare, partenerii de la clinica din Germania, epileptologi şi neurochirurgi cu experienţă, vor veni la Suceava şi vor participa alături de echipa de la spital la efectuarea evaluării prechirurgicale a pacienţilor şi la primele intervenţii chirurgicale.

Spitalul de Urgenţă Suceava îndeplineşte toate criteriile pentru a accesa, începând cu anul 2017, Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos, finanţat prin CNAS. O evaluare microinvazivă, cu tot cu intervenţie, este decontată de CNAS cu 40.000 de lei, în timp ce pentru o implantare de electrozi decontul este de 100.000 de lei. ”Suntem compatibili cu colegii din Bucureşti, putem adera la acest subprogram. Cu cât intervenim mai repede, cu atât cresc şansele de a recupera pacientul. Dacă intervenim la primul diagnostic putem salva o viaţă. 70-90% dintre pacienţii operaţi nu vor mai face crize sau vor deveni farmacosensibili”, a spus dr. Miron.

În ţară, 350-400 de pacienţi pot fi operaţi pentru a scăpa de crizele epileptice

Medicul epileptolog a subliniat că, potrivit statisticilor OMS, în România sunt luaţi în evidenţe aproximativ 200.000 de pacienţi cu epilepsie, ce primesc tratament decontat prin Casa de Asigurări de Sănătate, însă o treime dintre aceştia continuă să prezinte crize, în ciuda medicaţiei.

“Soluţia pentru aceştia, dacă a eşuat controlul crizelor, este evaluarea în vederea stabilirii eligibilităţii pentru chirurgia epilepsiei”, a precizat dr. Miron.

Ea a adăugat că echipa Centrului de Epilepsie Nord-Est Carpatic din cadrul Spitalului de Urgenţă Suceava este deschisă la colaborare cu toate centrele de epilepsie din ţară, deoarece prin dotarea şi supraspecializarea medicilor de aici va fi promovată şi va fi asigurată o etapă de evaluare superioară în cazul acestei patologii severe.

Miron a afirmat că trei din zece pacienţi sunt rezistenţi la tratamentul cu antiepileptice, iar aceştia sunt direcţionaţi pentru spitalizare, unde sunt evaluaţi prechirurgical, pentru a se vedea dacă sunt candidaţi eligibili pentru chirurgia epilepsiei, adăugând că, aşa cum o arată statistica acestei patologii, doar unul din trei pacienţi este eligibil pentru intervenţia chirurgicală.

Acest lucru a fost evidenţiat şi de şeful secţiei de Neurochirurgie, dr. Anatolii Buzdugan, care a spus că nu toţi pacienţii cu epilepsie sunt candidaţi pentru tratamentul chirurgical, ci doar o parte dintre ei.

“La nivel naţional, aproximativ 350-400 de persoane ar trebui operate pentru a lipsi pacientul de crize epileptice”, a spus dr. Buzdugan.

Neurochirurgul sucevean a prezentat traseul pentru identificarea pacienţilor cu epilepsie rezistentă la medicaţie, de la medicul de familie, care dirijează pacientul către medicul specialist neurolog din ambulatoriul de specialitate. Acesta, prin investigaţia la electroencefalograf, stabileşte un diagnostic prezumptiv şi decide dacă este necesară îndrumarea pacientului spre centrele superioare pentru evaluare prechirurgicală.

Chirurgia epilepsiei înseamnă rezecţia focarului epileptogen, care generează crizele pacientului. Deocamdată, în România acest lucru se face doar la Spitalul Universitar din Bucureşti, unde la această oră pacienţii sunt planificaţi pentru intervenţia chirurgicală pe doi ani înainte, conform dr. Miron.

Echipamente superperformante, achiziţionate de Spitalul de Urgenţă pentru acest centru

“În momentul de faţă, şi datorită stagiului efectuat în clinica din Germania, am făcut cunoştinţă cu toate echipamentele necesare actului chirurgical şi funcţionarea lor în practică. Sunt lucruri extrem de utile şi sper să le putem implementa şi la nivelul spitalului, dar trebuie să fim conştienţi că vom face acest lucru pas cu pas. Facem apel şi la specialiştii din judeţ care vor putea dirija în viitor pacienţii respectivi pentru o evaluare mult mai complexă, o evaluare care va avea ca scop determinarea candidaţilor pentru intervenţiile chirurgicale”, a spus dr. Buzdugan.

La nivelul spitalului sunt analizate toate investiţiile care sunt necesare astfel încât Centrul de Epilepsie să devină efectiv funcţional în 2017, cu menţiunea că noile dotări, în special cele pentru intervenţiile chirurgicale, vor fi şi în beneficiul altor pacienţi neurochirurgicali, cu patologie tumorală cerebrală, cu patologie vasculară cerebrală şi cu alte anomalii de dezvoltare.

Cei doi medici suceveni au mai spus că acest centru urmează să fie dotat cu sisteme de video EEG monitoring cu 64 şi 128 de canale, cu sistem de neuronavigaţie performant pentru intervenţiile neurochirurgicale, dar şi cu un aparat RMN 3Tesla.

Valoarea totală a investiţiei, însemnând echipamente şi aparatură medicală, precum şi amenajarea spaţiilor, este de aproape un milion de euro.

Mai menţionăm că dr. Ana Miron este doctor în ştiinţe medicale, medic specialist neurologie pediatrică, epileptolog, cu competenţă electroencefalografie, iar dr. Anatolii Buzdugan este cel care a înfiinţat primul compartiment de Neurochirurgie din istoria spitalului din Suceava. Este medic primar neurochirurg, doctor în ştiinţe medicale şi unul dintre cei mai apreciaţi neurochirurgi din România.

Centrul de Epilepsie Nord-Est Carpatic din cadrul Spitalului de Urgenţă Suceava se adresează copiilor, adolescenţilor, populaţiei active şi seniorilor cu manifestări paroxistice epileptice şi neepileptice, inclusiv celor cu epilepsie farmacorezistentă, iar aria de acoperire a centrului şi de asigurare cu pacienţi cuprinde zona de nord şi est a României, dar şi Republica Moldova şi regiunea de Vest a Ucrainei. Este un „centru satelit” al departamentului Ruhr-Epileptologie, al Spitalului Clinic Universitar Knapschaftskrankenhaus din Bochum, Germania.