Singuri, bătrâni și suferinzi de boli cronice, tot mai mulți suceveni caută refugiu, măcar pentru câteva săptămâni, dar uneori chiar pentru două, trei luni, în Spitalul de Urgență ”Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava. Criteriile de eficiență economică după care este asigurată finanțarea spitalelor nu permit, însă, funcționarea unei unități medicale de urgență pe criterii de compasiune sau sociale, astfel că această categorie de pacienți este îndrumată spre centre de îngrijiri sau cămine de bătrâni, unde se lovesc de alte probleme: fie nu sunt locuri și trebuie să se înscrie pe liste de așteptare, fie costurile care le revin sunt prea mari și nu și le permit. La acestea se adaugă și reticența familiei, atunci când există, de a-i interna într-un centru specializat de îngrijiri, preferând să îi abandoneze în Spitalul de Urgență Suceava.
Directorul medical, dr. Doina Ganea-Motan, a declarat, într-o conferință de presă, că în această situație sunt sute, până la mii de pacienți într-un an. ”Pentru acești pacienți noi oferim serviciile medicale corespunzătoare, depășind durata medie de spitalizare și ieșind din criteriile de spitalizare a unei urgențe medico-chirurgicale”, a spus dr. Ganea-Motan.
Durata medie de spitalizare este unul dintre criteriile de performanță pentru un spital, cu cât aceasta este mai scurtă, spitalul este mai bine cotat și finanțat deoarece se consideră că oferă servicii medicale ridicate calitativ.
Purtătorul de cuvânt al Spitalului de Urgență Suceava, dr. Mihai Ardeleanu, a arătat că durata medie de spitalizare este stabilită la nivel național, pentru fiecare specialitate în parte, de comisiile profesionale ale Ministerului Sănătății și ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CAS). La bilanț, se calculează cât la sută dintre pacienți depășesc această durată medie. ”În secția pe care o coordonez, la Nefrologie, cam 40% dintre pacienți depășesc durata medie de spitalizare. La Nefrologie sunt pacienți care au diverse co-morbidități care fac să fie prelungită durata de spitalizare, dar în toate aceste cazuri sunt și probleme sociale pe care pacienții le relatează și pentru care noi trebuie să-i ținem în spital mai mult timp. Sunt foarte multe persoane vârstnice, nu chiar abandonate, dar lăsate în România în grija vecinilor. Refugiul lor este spitalul, unde primesc atât îngrijire medicală, cât și mesele aferente. Noi înțelegem să acceptăm acest lucru până la un punct, până la a nu ne distruge indicatorii și contractul cu CAS”, a spus dr. Ardeleanu
Spitalul de Urgență nu poate asigura îngrijirea non-stop a bolnavilor în stadii terminale
Alte secții în aceeași situație în mod frecvent sunt pneumologie, medicină internă și oncologie și săptămânal li se comunică celor în cauză procentul de depășire a duratei medii de spitalizare prevăzută în norme.
Conform purtătorului de cuvânt, din fericire, la ora actuală în situația de a fi abandonat în spital nu este nici un copil, chiar și cei internați de mai mult timp pentru boli cronice fiind în permanent contact cu familia.
Fenomenul abandonului bătrânilor singuri în spital ia amploare în sezonul rece, spune dr. Ardeleanu, ceea ce face să crească suplimentar cheltuielile instituției spitalicești. ”Ne așteptăm la exacerbarea acestui fenomen, care ne taie din șansele de a crea condiții pentru dezvoltarea spitalului. Nerentabilitatea secțiilor și a spitalului pentru aceste cheltuieli în exces micșorează fondul de investiții, de dezvoltare din veniturile proprii”, a precizat și dr. Motan.
Pe lângă cheltuielile suplimentare, spitalul trebuie să facă față și aglomerației crescute și a lipsei de personal pentru această categorie de pacienți, care reclamă un alt tip de îngrijiri, mai ales dacă este vorba și despre bolnavi în stadii terminale.
”La îngrijiri paleative există standarde speciale de încadrare, atât pentru personalul calificat cu studii superioare cât și asistente, care trebuie să aibă atestat pentru partea de nursing, iar încadrarea la numărul de paturi este total diferită față de cea dintr-un spital județean de urgență, ceea ce permite posibilitatea unei îngrijiri permanente a pacientului. Într-un spital de urgență nu poți asigura corect asta. Avertizez familiile care nu înțeleg că nu putem depăși mult durata medie de spitalizare, că nu putem oferi nici condiții standard din acest punct de vedere. Nu avem personal, ca număr, corespunzător acestor nevoi”, a afirmat dr. Ganea-Motan.
Colaborarea cu spitalele din județ ar degreva Spitalul de Urgență de cazurile cronice
Directorul medical a subliniat că, pe lângă faptul că în județ sunt puține centre de îngrijire, că sunt extrem de puțini medici care au competențe în această specializare medicală și că la unele dintre centrele existente co-plata ajunge la 80 de lei pe zi, se mai adaugă și că unul dintre aceste centre, cel de la Siret, este foarte puțin agreat de suceveni, deși este foarte bine dotat. ”În general, sucevenii nu agreează internarea la Siret. Sunt situații în care trebuie să înțeleagă și îi lămurim, dar procentul celor care au complianță pentru Siret este scăzut”, a mai spus dr. Doina Ganea-Motan.
Soluția ideală pentru rezolvarea problemei ar fi înființarea unui centru de îngrijiri în apropierea municipiului Suceava, unde să poată fi internați toți acești pacienți. De asemenea, construirea
unui spital municipal în orașul reședință de județ, cu cele patru secții clasice - obstetrică, interne, pediatrie și chirurgie, care să deservească cei 200.000 de locuitori din teritoriul arondat, ar degreva Spitalul de Urgență, care ar rămâne pentru urgențele reale și pentru cazurile dificile.
Până atunci, o colaborare cu spitalele teritoriale ar mai ameliora situația actuală. ”Când s-a depășit faza acută a afecțiunii, spitalul teritorial ar putea să preia pacientul, printr-un plan de tratament pe care să-l urmărim în comun. Să nu prelungim spitalizarea pe partea post-acută, până la externare. În momentul de față această colaborare nu prea funcționează”, a spus dr. Ganea-Motan.
Așa se face că Spitalul de Urgență Suceava, care are 23 de linii de gardă, 7 zile din 7, 24 de ore din 24, pe toate specialitățile medicale, preia toate cazurile din județ, la orice oră din zi și din noapte. Timpii de așteptare cresc în UPU și în ambulatoriul de specialitate, pe durata internării uneori pacienții stau și câte doi într-un pat, dar decizia de externare a unui bătrân care nu are nici familie, nici bani ca să plătească pe cineva să-l ajute este foarte dificil de luat, chiar dacă nu are nici o boală acută care să justifice internarea într-un spital de urgență.
”Aceste cazuri sociale pot aglomera spitalul județean, care totuși este un spital de urgență. Sub acest aspect se lucrează în condiții dificile câteodată, mai ales în sezonul rece, când spitalul devine un soi de refugiu social. Realitatea este că pentru noi este foarte greu de găsit spații de cazare. Acest fenomen crește aglomerația în spital, dar suntem conștienți de faptul că acest segment de populație trebuie ajutat. Cei 690.000 de locuitori ai județului Suceava trebuie să știe că în spitalul nostru vor găsi întotdeauna un suport pentru problemele lor. Că acest suport se obține mai greu, cu oarecare înghesuială pe care poate nu și-ar dori-o cineva... dar noi încercăm să nu lăsăm pe nimeni pe dinafară și cu atât mai puțin cazuri acute, cazuri care să necesite intervenția noastră promptă”, a afirmat dr. Ardeleanu.