Infecţiile nosocomiale înregistrate în Spitalul de Urgenţă ”Sfântul Ioan cel Nou” Suceava au fost sub 1% în primul trimestru al acestui an. Din luna ianuarie, s-au înregistrat în spital 29 de cazuri, ceea ce înseamnă 0,23%. Cele mai multe cazuri, 15, au fost gastroenterite, urmate de infecţii superficiale de plagă operatorie - 10 cazuri, două cazuri de sepsis şi două pneumonii. Precizăm că este vorba despre cazuri, nu despre focare. Conform unul raport remis de conducerea spitalului Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Suceava, germenul izolat cel mai frecvent a fost Clostridium difficile, urmat de Acinetobacter ssp.
Incidenţa infecţiilor nosocomiale din acest an este sensibil egală cu cea înregistrată pe parcursul anului trecut, de 0,24%, cu un număr de 110 infecţii. Cele mai multe cazuri, 81, au fost tot în sfera digestivă, enterocolite acute cu Clostridium difficile. Explicaţia acestor cazuri este că o parte dintre pacienţi pot fi purtători sănătoşi ai acestei bacterii care, în momentul administrării de antibiotice, devine agresivă şi provoacă boala. Apariţia cazurilor de acest tip de infecţie nosocomială a fost înregistrată, anul trecut, în 60% din cazuri la pacienţi cu afecţiuni de tip digestiv: colecistite, neoplasm de colon, ulcer gastric etc. Din punct de vedere al repartiţiei pe sezon, cele mai multe cazuri de enterocolite cu Clostridium difficile au fost în lunile mai şi iunie.
Cinci cazuri au fost la nivelul aparatului respirator, cinci cazuri de septicemie, 17 cazuri de infecţie superficială şi unul de infecţie profundă de plagă operatorie, un caz de endometrită şi un caz de infecţie a nou-născutului.
În ceea ce priveşte infecţiile superficiale de plagă, de cele mai multe ori acestea au fost provocate de asocieri de agenţi patogeni. Consecinţa acestui tip de infecţie nosocomială a fost creşterea duratei de spitalizare a pacienţilor respectivi, durata medie fiind de 10,5 zile.
Recomandarea epidemiologului pentru personalul medical şi nemedical este de a urmări cu atenţie consumul de antibiotice şi administrarea acestora conform ghidurilor, dar şi respectarea regulilor de asepsie a mâinilor şi dezinfecţia mediului.
Compartimentul de epidemiologie creşte cu încă doi angajaţi
Spitalul este primul interesat în ţinerea sub control a infecţiilor nosocomiale, iar prezenţa constantă, de peste nouă ani, a un medic epidemiolog arată că această mare problemă a unităţilor spitaliceşti din toată lumea este monitorizată.
Compartimentul de epidemiologie se va mări în zilele următoare cu încă două asistente medicale, după finalizarea concursului aflat acum în desfăşurare.
Cu cei doi angajaţi, compartimentul de epidemiologie va ajunge la cinci angajaţi (un medic cu contract de prestări servicii şi patru asistenţi), ceea ce va permite ca 24 de ore din 24 în spital să fie un angajat cu competenţe în acest domeniu.