Chirurgia este medicina ridicată la rang de artă. Tradus ad litteram, chirurgie înseamnă practica utilizării mâinilor, din grecescul kheirourgia - kheir (mâini) şi ergon (lucru). Pe lângă anii de studiu intens şi îndemânare, un bun chirurg are nevoie şi de profesori buni, de la care să poată învăţa, dar şi de talent. Noul şef al secţiei de Chirurgie generală (toracică) din Spitalul de Urgenţă ”Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, dr. Valeriu Gavrilovici, spune însă că nici acestea nu sunt suficiente. Că unui medic, pentru a fi bun chirurg, îi mai trebuie ceva: intervenţia divină. ”Toţi chirurgii sunt aproape de Dumnezeu, nici unul nu-l ignoră pe Dumnezeu în ceea ce face”, spune dr. Gavrilovici.
Poate părea paradoxal că într-un domeniu în care pacientul poate avea la un moment dat sentimentul că însuşi chirurgul e Dumnezeu deoarece îşi încredinţează viaţa în mâinile lui, doctorii intră în sala de operaţie cu gândul la divinitate.
”Ce-i lipseşte chirurgului – un gest, o sclipire - completează Dumnezeu”, afirmă chirurgul sucevean, care şi explică de ce spune asta: ”vrei să secţionezi ceva, nu taie foarfecele şi instantaneu îţi dai seama că de fapt acolo nu trebuie să tai; intervenţia unui coleg care lucrează cu tine sau orice lucru din afara ta”. Tot de sus, crede medicul, vine şi puterea de a rezista la uzura zilnică, la gărzile grele, dar şi capacitatea de a se bucura de zâmbetul pacientului căruia i s-a redat sănătatea. A ştiut că va fi medic de la 14 ani, când diriginta i-a deschis ochii că are puterea de a empatiza cu ceilalţi, de a comunica foarte uşor cu ei şi a-i alina ascultându-i. ”Mi-ar plăcea să cred că este o chemare. Când ating pacientul simt că sunt împreună cu el şi prin ce am învăţat îmi doresc să vindec, să alin suferinţa, iar când nu mai pot face nimic pentru un bolnav, măcar seninătate să-i transmit”, afirmă medicul. Relaţia spirituală nu este într-un singur sens, de la doctor la pacient, ci o întâlnire între puterea de vindecare a medicului şi încrederea pe care i-o acordă bolnavul: ”când aprinzi o lumânare de la altă lumânare, lumina nu se consumă, ci se multiplică”.
Zece chirurgi rezolvă ”elegant” afecţiuni pentru care acum câţiva ani sucevenii mergeau în clinici universitare
Acelaşi principiu îl aplică şi în raporturile cu echipa pe care acum o conduce, cu titlu interimar. Zece doctori, zece chirurgi care vor să facă bine: Valeriu Gavrilovici, Mihai Cristof, Adrian Axinte, Octavian Diaconu, Marcel Bostan, Livia Petre, Adrian Nistor, Aman Nasie, Petru Velnic şi Cornel Dumitrescul. O echipă tânără, cu o medie de vârstă de 45 de ani, care în cursul anului trecut a avut aproape 2.500 de intervenţii chirurgicale principale, inclusiv pentru cancere la sân şi cancere la stomac. Din acest an, datorită experienţei acumulate şi echipamentelor cu care spitalul a dotat sălile de operaţie, a început să opereze laparoscopic cancere de tub digestiv, de colon sigmoid şi rect.
Tot laparoscopic se rezolvă acum şi litiaza căii biliare principale, o extracţie ”elegantă” a pietrelor mari din calea biliară. Intervenţiile pentru care altă dată pacienţii erau trimişi la Iaşi sunt acum efectuate cu succes şi la Suceava.
De altfel, chirurgia laparoscopică este prioritară acum în Spitalul de Urgenţă. Este mai puţin agresivă şi mai bine suportată de pacient, timpul de spitalizare şi durata incapacităţii de muncă postoperatorii se scurtează semnificativ şi se evită riscul eventraţiei mai ales la persoane vârstnice sau obeze. Dr. Gavrilovici spune că nu doar pacienţii au avut de câştigat, ci şi personalul medical şi spitalul, deoarece vindecarea rapidă le permite medicilor să efectueze mai multe operaţii, iar costurile unei spitalizări s-au diminuat considerabil.
”Succesul este asigurat de omogenitate şi colegialitate”
”Spiritul pe care vrem să-l întărim şi mai mult este cel de echipă. Chirurgia nu e apanajul a două, trei persoane foarte bune. Succesul este asigurat de omogenitate şi colegialitate. Asta ne asigură coerenţa şi consistenţa a ceea ce facem, ne conferă încredere că pacienţii noştri sunt bine urmăriţi şi trataţi de toţi colegii şi, de asemenea, creşte încrederea pacienţilor că, orice s-ar putea ivi pe parcursul unei internări, problema este gestionată prompt. Standardul la care lucrăm e cel din clinicile universitare”, a declarat noul şef de la Chirurgie generală.
Totodată, dr. Valeriu Gavrilovici a subliniat accentul foarte mare pe care spitalul îl pune pe curăţenie şi eforturile făcute pentru a ţine infecţiile nosocomiale sub control. Medicul atrage atenţia că lupta cu aşa-zisele ”bacterii de spital” este ”un meci care nu se joacă numai de o parte a fileului”. De cealaltă parte este bolnavul, cu starea lui de igienă, cu bolile lui, cu tratamentele pe care le-a făcut până la internarea în spital, îndeosebi cu antibiotice şi medicamente antiulceroase care scad aciditatea sucului gastric şi distrug astfel o barieră naturală împotriva germenilor digestivi. Pacienţii operaţi pe colon, cei cu peritonite au ”din oficiu” o încărcătură mare de germeni patogeni, care nu sunt imputabili medicului, spitalului sau pacientului, ci sunt ”parte a sistemului”. ”Lucrăm cu oameni vii, nu în condiţii de laborator total aseptic”, a mai spus medicul sucevean.