Trei copii în vârstă de 6 ani de la grădiniţa din comuna Poina Stampei sunt internaţi în secţia Infecţioase a Spitalului Municipal Vatra Dornei, cu scarlatină.
Șeful secţiei, dr. Francisc Ormeny, ne-a declarat, ieri, că este vorba despre forme medii de boală. ”Febra a scăzut, copiii sunt în tratament cu antibiotice”, a declarat dr. Ormeny. Medicul a precizat că primul copil a fost internat în data de 25 februarie, iar ceilalţi doi în următoarea zi. În cursul zilei de astăzi spitalul va anunţa Direcţia de Sănătate Publică despre cele trei cazuri de boală.
Cazurile de scarlatină apar, de regulă, la încheierea sezonului rece, o creștere a numărului de îmbolnăviri înregistrându-se în perioada martie – aprilie, în special în colectivităţi - creşe, grădiniţe şi şcoli.
Scarlatina este o boală infecto-contagioasă a copilăriei, produsă de streptococul beta hemolitic de grup A, întâlnită mai frecvent sub vârsta de 10 ani. Băieţii sunt mai des afectaţi decât fetele, iar frecvenţa este de 4-5 ori mai mare în mediul urban faţă de mediul rural. Boala debutează brusc, cu febră 39-40 grade Celsius și dureri în gât. Copilul are frisoane, respiraţie accelerată, vărsături, dureri de gât la înghiţit. Faringele este foarte roşu, apoi limba devine zmeurie. A treia zi apare erupţia, cu foarte multe bubiţe roşii mici, care apar în zona abdomenului, la genunchi şi coate, iar faţa, exceptând bărbia şi zona din jurul gurii, devin roşii. Diagnosticul este confirmat prin analiza exudatului faringian, care se face fie în colectivitate, de către medicul şcolar, fie de medicii specialişti de la spitalele de boli infecţioase.
Scarlatina lasă imunitate durabilă
Toţi bolnavii de scarlatină se internează obligatoriu în spital pentru izolare și tratament. Contacţii bolnavilor cu scarlatină (membrii familiei, colegii, toţi cei care au intrat în contact cu persoana bolnavă) sunt supravegheaţi clinic timp de zece zile. În grădiniţa, creșa sau școala în care a apărut boala se iau măsuri de dezinfecţie, toate jucăriile, băncile, vesela, covoarele fiind supuse unui ciclu riguros de dezinfecţie.
Boala se transmite pe cale respiratorie, direct - prin picăturile de salivă răspândite în atmosferă in timpul vorbirii, strănutului, râsului etc. sau indirect, prin obiecte contaminate. Mai rar, se poate transmite și pe cale digestivă.
Izvorul de infecţie este reprezentat de bolnavii cu scarlatină, care sunt contagioși de la sfârșitul perioadei de incubaţie (în medie 3-6 zile), în perioada de debut, în perioada de stare 1-2 zile după începerea tratamentului cu antibiotic. În absenţa tratamentului, pot fi contagioși și în perioada de convalescenţă, până la 10 săptămâni.
Alte surse de infecţie sunt bolnavii cu angină streptococică determinată de o tulpină de streptococ beta-hemolitic care are capacitatea de a secreta toxina responsabilă de apariţia scarlatinei, precum și bolnavii cu forme ușoare de boală, care pot trece neobservate, sau purtătorii sănătoși de streptococ beta-hemolitic tip A. Se apreciază că aproximativ 20% din populaţie este purtătoare de streptococi beta-hemolitici la nivelul gurii și gâtului.
După scarlatină rămâne o imunitate durabilă, bazată pe anticorpi antitoxină.