Spitalul de Urgenţă ”Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava nu mai are nici o doză de vaccin antitetanic şi nici nu are de unde să achiziţioneze deoarece legea prevede proceduri specifice de achiziţie şi, încă de anul trecut, nici unul dintre distribuitorii autorizaţi nu are acest tip de vaccin. În judeţ, potrivit purtătorului de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, Adrian Popescu, sunt peste 2.200 de doze de vaccin distribuite la medicii de familie, dar acestea pot fi utilizate doar pentru vaccinarea femeilor gravide, la prima sarcină. De asemenea, DSP are şi în depozitul propriu 620 de doze de vaccin antitetanic, dar nu le poate nici vinde, nici da cu împrumut la spital.
În cazul în care o persoană suferă o rană care ar reclama vaccinarea antitetanică, singura soluţie este să-şi cumpere vaccinul dintr-o farmacie, dacă îl găseşte. O doză costă circa 50 de lei. Medicii de familie, în cazul în care mai dispun de vaccin gratuit, îl pot folosi doar pentru gravide, iar la Spitalul de Urgenţă, unde vaccinarea este de asemenea gratuită, nu există.
Directorul medical al Spitalului de Urgenţă Suceava, dr. Tiberius Brădăţan, ne-a declarat că demersurile de achiziţionare au fost făcute încă de anul trecut, dar produsul încă lipseşte la distribuitori. Spitalul cumpără lunar din fonduri proprii în medie 700 doze de vaccin. Cel mai mare consum se înregistrează vara, când creşte potenţialul de apariţie a bolii, dar şi numărul accidentelor de circulaţie, în urma cărora vaccinarea antitetanică este obligatorie.
Plăgile înţepate sau cele murdare de pământ reclamă vaccin antitetanic
Vaccinarea antitetanică se mai practică în caz de accidente casnice sau produse la munci agricole, cum ar fi plăgi înţepate cu aşchii, spini, cuie, corn de vită, plăgi de gravitate uşoară sau medie provocate prin muşcături de animale, înţepături de căpuşe, arsuri uşoare, orice plagă murdărită cu pământ, bălegar sau praf de stradă, indiferent de gradul de întindere a leziunii şi orice tip de plagă apărută în sectorul rural.
Tetanosul este o boală acută, adeseori fatală, cauzată de toxina produsă de o bacterie care pătrunde în organism pe la nivelul rănilor. Se caracterizează prin rigiditate generalizată şi spasme convulsive ale muşchilor.
Primul semn este blocarea maxilarului, urmat de înţepenirea gâtului, dificultate la înghiţire şi rigiditatea muşchilor abdominali. Alte simptome sunt temperatura ridicată, transpiraţie, tensiune ridicată şi episoade de puls rapid. Spasmele pot apărea frecvent şi pot dura câteva minute. Mortalitatea este de 90 la sută. În cazul în care pacientul supravieţuieşte, recuperarea completă poate dura luni de zile. De aceea, în caz de tăieturi, înţepături cu obiecte ruginite, plaga trebuie toaletată în primele ore, iar vaccinul administrat în maxim 72 de ore.
Sporii bacteriei sunt frecvent răspândiţi în sol, în intestinele şi materiile fecale ale cailor, oilor, vitelor, câinilor, pisicilor, şobolanilor, porcuşorilor de Guineea şi găinilor. Solul tratat cu îngrăşământ natural poate conţine mari cantităţi de spori. a