Medicii de familie întâmpină greutăţi în activarea cardului de sănătate

La circa două săptămâni de la intrarea în vigoare a cardului de sănătate, medicii de familie din Suceava se confruntă cu o serie de probleme legate de implementarea lui. Doctorii se plâng că nu pot activa documentele electronice ale pacienţilor înscrişi pe liste din cauză că aplicaţia dă erori sau se blochează. Medicii de familie speră ca neajunsurile să fie înlăturate până la 1 mai, când noul sistem, bazat pe cardul de sănătate, nu va mai funcţiona în paralel cu cel clasic, pe hârtii, aşa cum se întâmplă în momentul de faţă.

„De la 1 mai, cardul de sănătate devine obligatoriu şi nimeni nu mai poate beneficia de servicii medicale decontate de stat în afara lui. Pacienţii trebuie să şi-l activeze până atunci şi este de preferat să facă acest lucru cât mai repede, deoarece sistemul este supraîncărcat şi dă erori sau se blochează”, spune dr. Irina Badrajan, medic de familie.

Cardul de sănătate are rolul de a valida consultaţiile, internările, eliberarea de medicamente compensate şi gratuite şi toate serviciile medicale şi farmaceutice oferite în sistemul de sănătate de furnizorii aflaţi în contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), respectiv cabinete de medicină de familie, ambulatorii de specialitate, laboratoare de analize medicale şi explorări imagistice, spitale sau farmacii. Cu alte cuvinte, de fiecare dată când vor solicita servicii medicale decontate de stat, pacienţii le vor primi doar în baza acestui document electronic, atât la medicul de familie, cât şi la cel specialist, la laborator, spital sau farmacie. Chiar dacă a intrat în vigoare de la 1 februarie, cardul de sănătate va deveni obligatoriu de la 1 mai, când se speră că bolnavii vor înţelege importanţa acestui document electronic şi se vor obişnui să-l poarte la ei.

Pacienţii au uitat PIN-ul pe care ar trebui să-l ştie doar ei sau au pierdut deja cardul

Toţi sucevenii care au intrat în posesia cardului de sănătate trebuie să-l activeze la medicul de familie, spune dr. Irina Badrajan. Pentru iniţializare, pacientul trebuie să aleagă un PIN format din patru cifre, pe care să nu-l divulge nimănui şi care să înlocuiască PIN-ul de transport al cardului (000). Problema este că, din cauza nefuncţionalităţilor din sistem, operaţiunea de activare durează până la şase minute şi nu doar 30 de secunde, aşa cum declarau că ar dura reprezentanţii CNAS, ceea ce înseamnă timp pierdut în detrimentul consultaţiei. De aceea, pentru a nu scurta prea mult din timpul alocat pacientului, doctorii îi sfătuiesc pe bolnavi să vină la cabinet special pentru iniţializarea cardului, şi nu în momentul în care au nevoie de un serviciu medical. Fără personalizarea PIN-ului, cardul de sănătate rămâne în stare inactivă şi nu poate confirma servicii medicale în sistem. Odată activat, cardul de sănătate va fi prezentat ori de câte ori pacientul apelează la furnizorii aflaţi în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru servicii medicale sau farmaceutice.

„Noi introducem cardul în cititor, iar pacientul tastează PIN-ul. Important este să nu-l uite, fiindcă altfel noi nu mai avem acces la datele lui şi nu-i mai putem elibera reţete sau trimiteri. Din păcate, avem deja cazuri în care bolnavii nu au mai reuşit să şi-l amintească, ceea ce este o problemă serioasă. Unii chiar au pierdut cardul”, a subliniat dr. Irina Badrajan.

Declaraţii la notar şi teste de sânge pentru determinarea grupei şi a RH-ului, plătite de bolnavi

Odată cu activarea cardului de sănătate la medicul de familie, pacienţii ar trebui să precizeze dacă sunt de acord să le fie donate organele după moarte, alegerea lor urmând să fie stocată pe cipul acestui document. Pentru a deveni donatori de organe, bolnavii au însă nevoie de un act notarial, semnat în timpul vieţii, prin care menţionează că doresc să devină donatori de organe în cazul în care ar intra în moarte cerebrală.

Pacienţii ar trebui să meargă cu hârtia notarială la medicul de familie, care va încărca pe card, la o rubrică specială, acordul lor cu privire la prelevarea de organe după moarte. Tot pe card ar trebui încărcate şi alte date ale bolnavului, cum ar fi grupa de sânge şi RH-ul. Însă, toate aceste informaţii nu pot fi inscripţionate, aşa cum cer responsabilii CNAS, deoarece este nevoie de un dispozitiv special, care deocamdată le lipseşte medicilor de familie. Un alt neajuns îl reprezintă şi costurile pe care le presupun pentru pacient procura şi testele de sânge pentru determinarea grupei şi a RH-ului. „Oamenii trebuie să-şi facă o serie de analize din care să reiasă grupa de sânge şi RH-ul şi să plătească pentru ele. De asemenea, ei trebuie să achite la notar taxa pentru declaraţia prin care-şi exprimă acordul cu privire la donarea de organe. Sunt nişte costuri pe care pacienţii trebuie să le suporte şi pe care mulţi nu şi le permit. Problema este că aceste date nu au nici o relevanţă, pentru că este posibil ca asiguratul să nu aibă cardul la el atunci când ajunge la spital. Aceste teste se pot face acolo, pe loc, mai ales că nimeni nu riscă să se încreadă în datele de pe card, care pot fi inscripţionate greşit”, a arătat Irina Badrajan.