Suceveni infectați cu o bacterie mortală după tratamentele efectuate în spitale

Clostridium difficile, noul germene apărut în spitale, a îmbolnăvit din iulie, de când autoritățile sanitare sucevene au început o monitorizare riguroasă a infecțiilor date de această bacterie, 15 pacienți internați. Bolnavii respectivi erau spitalizați pentru diferite afecțiuni și au ”dezvoltat” acest microb periculos, care conduce ușor la deces, în urma unor tratamente prelungite cu antibiotice puternice, care le-au distrus flora naturală din tractul intestinal. Pacienții în cauză s-au ales cu diaree severă după infecția cu Clostridium difficile, care le-a afectat intestinul gros, iar această nouă afecțiune pe care au dobândit-o în perioada internării a fost una extrem de greu de tratat din cauza rezistenței la antibioticele deja folosite.

38 de cazuri în 2014

Datele înregistrate de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Suceava, instituție care monitorizează infecțiile cu Clostridium difficile apărute în spitale, arată în luna iulie șapte cazuri și câte patru în august și septembrie, raportările pentru luna octombrie fiind încă în curs. În toate cele 15 cazuri diagnosticate, pacienții s-au îmbolnăvit după ce organismul lor a fost slăbit de medicamentele antibiotice cu spectru larg recomandate de medici pe durata internării. Bolnavii aveau vârste între 55 și 81 de ani, iar cinci dintre ei proveneau din mediul rural, restul fiind din mediul urban.

Aceleași statistici oficiale indică 23 de persoane infectate cu Clostridium difficile până în iunie inclusiv, ceea ce ridică numărul cazurilor apărute în acest an la 38. De menționat însă că multe dintre cazurile semnalate până în luna iulie, când DSP a început monitorizarea, au fost consemnate în comunitate și nu în spitale, la pacienți care, de asemenea, au urmat terapii îndelungate cu antibiotice de ultimă generație, uneori chiar din proprie inițiativă și nu la recomandarea medicului, automedicația în exces fiind și ea un factor de risc.

Totuși, deşi în situaţiile respective pacienţii nu se aflau în spital la momentul îmbolnăvirii sau nu aveau istoric de internare, unităţile medicale reprezintă un mediu cu risc crescut pentru generarea şi transmiterea microbului. Şi asta, prin numărul mare al potenţialelor surse de infecţie cu Clostridium difficile (obiecte contaminate, mâinile altor pacienți și chiar ale personalului medical etc.), cât şi prin întrunirea de condiţii propice pentru apariţia bacteriei, prin terapia cu antibiotice şi starea precară de sănătate a pacienţilor. Acesta este și motivul pentru care, din iulie, spitalele au primit ordin de la DSP să raporteze toate cazurile pe care le au.

Statistici: decesul apare la peste zece persoane infectate dintr-o sută

Potrivit specialiștilor, tractul intestinal al oamenilor conține milioane de bacterii care alcătuiesc ”flora normală” și care au rol în protejarea organismului de infecții, în procesul de digestie și în alte procese biochimice. Administrarea de antibiotice duce la distrugerea acestor bacterii ”bune” și creează mediul propice pentru dezvoltarea așa-numiților ”germeni oportuniști” care capătă o anumită rezistență la antibioticele folosite. În aceste condiții, Clostridium difficile, care este un germen oportunist, se dezvoltă exagerat și produce probleme digestive grave, greu tratabile, care pun în pericol viaţa pacienţilor, statisticile arătând că decesul apare la peste zece persoane infectate dintr-o sută.

De obicei, simptomele se manifestă după patru-zece zile de la începerea unui tratament cu antibiotice, însă nu este exclus ca semnele să apară şi după câteva săptămâni de la oprirea tratamentului cu antibiotice. Infecţia cu Clostridium difficile poate fi silenţioasă, doar cu diaree şi fără febră sau crampe, dar în unele cazuri intestinul se poate perfora, situaţie care impune o intervenţie chirurgicală de urgenţă.

Bacteria se transmite cu ușurință de la o persoană la alta dacă nu sunt respectate reguli clare de igienă.

Anul trecut, numărul bolnavilor din județ a fost de 47.