Cabinete de medicină de familie, vândute cu tot cu pacienţi

Mai mulți medici de familie din județ au renunțat anul trecut la cabinetele în care își desfășurau activitatea și la pacienții pe care-i îngrijeau. Ei și-au vândut praxisul, cu tot cu bolnavii pe care-i aveau pe liste, contra unor sume de câteva mii de euro. În timp ce medicii de familie și-au înstrăinat afacerea, sănătatea pacienților lor a ajuns pe mâna altor doctori.

Această practică de vânzare către alt medic a cabinetelor și a listelor de pacienţi este legală, spun reprezentanții Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Suceava. Practica a apărut după emiterea unui ordin al Ministerului Sănătății, nr. 1322/2006, care reglementează normele de stabilire și metodologia de preluare a unei astfel de activități, reprezentată de ansamblul format din infrastructura cabinetului medicului de familie, lista de pacienți și alţi beneficiari ai serviciilor oferite de cabinet, numit oficial praxis de medicină de familie. În total, anul trecut, CAS Suceava a înregistrat șase cazuri de preluare de praxis, din care cinci prin vânzare și unul prin aport la capitalul social.

CAS: Legea spune clar că pacientul e liber să-și aleagă medicul

Potrivit purtătorului de cuvânt al Casei de Asigurări de Sănătate, Anda Sălăgean, modalităţile de preluare a activităţii unui praxis pot fi: vânzarea, donaţia sau aportul la capitalul social. Preluarea activităţii poate fi realizată de un medic specialist de medicină de familie, persoană fizică, ori de o unitate sanitară cu profil de medicină de familie, în formele de organizare prevăzute de lege, prin reprezentantul legal, în care cel puţin un medic este confirmat în specialitatea medicină de familie.

Medicul de familie care preia un praxis de medicină de familie existent, în condițiile legii, preia drepturile și obligațiile contractuale în aceleași condiții ca deținătorul anterior de praxis, la data preluării acestuia.

Dr. Irina Badrajan, medic de familie și secretar al Colegiului Județean al Medicilor (CJM) Suceava, a arătat că pacienţii nu pot fi „vânduţi”, asiguraţii având dreptul de a decide dacă rămân sau nu pe lista noului medic, adăugând că toate acuzaţiile pe această temă nu au nici un suport. Ea a arătat că praxisul de medicină de familie reuneşte patrimoniul de afectațiune profesională, infrastructura cabinetului şi clientela reprezentată de pacienţi şi alţi beneficiari ai serviciilor oferite de cabinet. Încetarea activității unui medic de familie care practică independent într-un cabinet poate avea loc prin pensionare, deces, schimbarea domiciliului sau alte motive, cum ar fi boală, handicap, interdicție de a profesa și propria decizie, explică dr. Irina Badrajan, cu precizarea că medicul de familie care preia praxisul are obligația să anunțe pacienții despre dreptul lor de a opta să rămână sau nu pe lista sa.Pacienţii au la dispoziţie şase luni să se hotărască.

Preţurile se stabilesc în funcţie de zonă, dotările cabinetului şi numărul de bolnavi înscrişi pe listă

„Pacienţii nu sunt vânduţi ca la piaţă, e aberant! Ei nu sunt legaţi de cabinet şi pot merge la orice medic de familie îşi doresc, nu îi ţine nimeni cu forţa. Potrivit legii, medicul cumpărător are obligaţia de a înştiinţa bolnavii despre schimbare. El are datoria să întrebe pacientul dacă îl poate înscrie pe lista sa, iar în cazul în care acesta refuză îi dă actele de care are nevoie pentru a se duce în altă parte. Dacă optează să rămână, șase luni nu mai are voie să plece, rămâne necondiționat, chiar dacă se răzgândește”, subliniază dr. Irina Badrajan.

Secretarul CJM Suceava spune că are cunoștință de existența unor astfel de tranzacții care au fost finalizate, ultimele chiar în cursul anului trecut: „Un medic a plecat în străinătate, iar ceilalţi s-au pensionat. Mai este şi cazul de preluare de capital de la Fălticeni”.

Vânzarea praxisului este o practică obișnuită, iar în judeţ cabinetele de medicină de familie și listele de pacienţi s-au vândut pentru sume cuprinse între 3.000 și 5.000 de euro, susţine dr. Irina Badrajan. Preţurile se stabilesc în funcţie de zonă, dotările cabinetului şi numărul de bolnavi înscrişi pe listă. Singura condiție este ca pacienţii să nu se trezească mutaţi de la un medic la altul fără să aibă habar de acest lucru.