SIDA: un rezervor viral mai mare decât s-a estimat iniţial complică şansele de vindecare

Rezervorul viral al persoanelor infectate cu HIV, virusul care produce SIDA, este mult mai vast decât s-a estimat până acum, ceea ce complică şi mai mult eforturile de a vindeca această maladie, au spus, joi, cercetătorii americani, citaţi de AFP.

Rezervorul viral al persoanelor infectate cu HIV, virusul care produce SIDA, este mult mai vast decât s-a estimat până acum, ceea ce complică şi mai mult eforturile de a vindeca această maladie, au arătat, joi, cercetătorii americani.

"Există mult mai multe virusuri integrate inactive în celulele sistemului imunitar al persoanei infectate decât credeam", a spus virusologul Robert Siliciano, de la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, coordonatorul celor două studii publicate în revista americană Cell şi în publicaţia britanică The Lancet.

"Această descoperire nu înseamnă că nu există nici o speranţă de vindecare a maladiei, ci că trebuie să muncim pentru a înţelege amploarea fenomenului", a adăugat Robert Siliciano.

Potrivit estimărilor echipei de cercetători, "rezervorul" HIV este de 60 de ori mai mare decât s-a constatat până de curând.

Cu toate că tratamentele antiretrovirale actuale identifică şi distrug virusul activ, împiedicând reproducerea acestuia, ele nu pot elimina virusurile care nu sunt activate şi se ascund în celulele sistemului imunitar, explică cercetătorii.

Înaintea acestei cele mai recente descoperiri, virusologii nu ştiau exact care putea fi întinderea acestor rezervoare virale, considerate obstacolul major în calea eradicării HIV şi a vindecării acestei boli incurabile, care afectează aproximativ 35 de milioane de persoane în toată lumea, dintre care 1,8 milioane mor în fiecare an.

Până acum, virusologii măsurau mărimea rezervorului viral activând toate limfocitele T, principalele celule ale sistemului imunitar, considerând că astfel puteau să descopere toate celulele HIV inactive, dar validitatea acestei proceduri nu a fost confirmată niciodată.

Altă metodă constă în inventarierea numărului de genomuri ale virusului prezent, dar, conform cercetătorilor, această tehnică nu permite decât identificarea copiilor virusului cu mutaţii genetice care îl împiedică să funcţioneze, fapt pentru care acestea nu prezintă nici o ameninţare clinică.

Pentru acest nou studiu, Robert Siliciano şi echipa sa au pus la punct o tehnică ce măsoară nu numai dimensiunea rezervorului viral, ci şi compoziţia acestuia.

Virusologul american a efectuat această experienţă în laborator, pornind de la 213 virusuri ale imunodeficienţei umane inactive, izolate în rezervorul viral al unui număr de opt persoane, analizând codul genetic al acestor virusuri.

Stimulând sistemul imunitar al acestor pacienţi, cercetătorii au constatat că majoritatea acestor virusuri inactive sau pro-virusuri, aproximativ 88%, aveau defecte genetice care le împiedicau să se activeze, dar că restul de 12% erau intacte din punct de vedere genetic şi capabile să se reproducă.

Bazându-se pe proporţia de 12% a virusurilor potenţial valabile, cercetătorii au calculat că rezervorul viral ar putea fi de 60 de ori mai mare decât s-a estimat.

"Acest lucru creşte enorm obstacolul din calea vindecării acestei maladii", consideră Ya-Chi Ho, coautoarea acestor studii, care subliniază că tratamentele trebuie să aibă ca ţintă aceste virusuri latente pentru a reuşi vindecarea.

O mai bună înţelegere a acestor rezervoare virale este indispensabilă pentru a se pune la punct o nouă generaţie de tratamente, capabile să distrugă HIV, este concluzia cercetătorilor americani.