Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoCinci persoane seropozitive din judeţ, trei femei şi doi bărbaţi, au pierdut lupta cu viaţa în acest an, după o grea suferinţă, arată statisticile Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Suceava. Potrivit evidenţelor, în trei cazuri decesele s-au produs la tineri de 24 ani, care făceau parte din aşa numita generaţie SIDA, adică aceea a copiilor infectaţi cu virusul HIV la sfârşitul anilor '80 în urma transfuziilor de sânge şi a folosirii de seringi expirate ori insuficient sterilizate.
Este vorba de o tânără de 24 ani, din Suceava, depistată în 1994 şi care a murit în luna mai 2013, în timp ce se afla în Italia. O altă tânără de 24 ani, din Suceava, care a fost diagnosticată în 1999, a murit în luna iunie a acestui an. În 2013, dar în luna februarie, a fost înregistrat şi decesul unui tânăr de 24 ani, din Fălticeni, care a fost depistat în 2001.
Circa 80 de suceveni, infectaţi cu HIV/SIDA în anii 1988-1989
Spre sfârşitul anilor 1980, mii de copii din toată ţara au fost infectaţi cu virusul imunodeficienţei dobândite în spitale sau orfelinate, prin intermediul transfuziilor cu sânge netestat HIV, prin reutilizarea acelor de seringă sau sterilizarea defectuoasă a acestora. În 1989, în România se descoperă primele cazuri de SIDA la copii, care ar fi fost raportate la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), dar ţinute sub tăcere în ţară. Majoritatea copiilor infectaţi cu HIV proveneau din orfelinate sau familii sărace. Epidemia de HIV/SIDA de la sfârşitul anilor '80, cauzată de lipsa unei testări HIV a sângelui pentru transfuziile din spitale, la care s-a adăugat folosirea de ace inadecvat sterilizate în orfelinate, a condus România pe primul loc din Europa în topul infecțiilor cu HIV la copii.
Statisticile de la nivelul Direcţiei de Sănătate Publică Suceava arată că circa 80 de copii din judeţ au fost infectaţi spre sfârşitul anilor ţ80 (1988-1989) cu virusul imunodeficienţei dobândite, dintre care mare parte sunt încă în viaţă.
În viaţă şi acum, datorită accesului la schemele moderne de tratament
Mulţi dintre sucevenii din generaţia SIDA trăiesc şi acum datorită accesului la schemele moderne de tratament, în condiţiile în care în anii 1990, atunci când au fost diagnosticaţi cei mai mulţi dintre ei, speranţa de viaţă era de numai trei luni. Cea mai mare provocare rămâne însă tratarea pacienţilor care nu mai răspund la tratamente, deoarece virusul îşi schimbă tot timpul forma, iar bolnavii devin rezistenţi la terapiile mai vechi cu medicamente antiretrovirale.
În acest an, Direcţia de Sănătate Publică Suceava a mai contabilizat două decese cauzate de infecţia cu virusul HIV, în afara celor trei înregistrate la tinerii de 24 ani care făceau parte din generaţia SIDA. Este vorba de un bărbat de 47 ani, din Suceava, depistat în 2012 şi care a murit în luna martie, şi o femeie de 41 ani, din Vatra Dornei, depistată în 2011, care a murit tot în luna martie.
