Cauzele reale ale cancerului esofagian sunt vârsta, obezitatea şi refluxul gastroesofagian

Cauzele reale ale cancerului esofagian, conform cercetărilor, sunt vârsta, obezitatea şi refluxul gastroesofagian, iar abia apoi fumatul, în acest ultim caz riscul fiind acelaşi atât la fumătorul activ, cât şi la cel care a renunţat la viciu în urmă cu 30 de ani, potrivit prof. dr. Florian Popa.

Concluziile prezentate de profesorul Popa - membru în Comisia de sănătate a Senatului - reprezintă un rezumat al lucrării "Tratat de oncologie digestivă. Volumul I - Cancerul esofagian şi gastric", avându-i ca autori pe Mircea Grigorescu, Mircea Beuran şi Alexandru Irimie.

"Autorii au prezentat în tratat factorii de risc demonstraţi pentru cancerul esofagian. De remarcat că nu au mers pe ceea ce, de regulă, reprezintă o reclamă media de genul fumatul ucide, alcoolul nu ştiu ce mai provoacă, nu mâncaţi sare, zahăr şi grăsimi...Autorii au mers pe ceea ce s-a demonstrat că ar fi factorii puşi la baza suferinţelor. Şi iată că nu alcoolul şi tutunul sunt primii factori de risc în cancerul esofagian, ci vârsta - este prezentă deviaţia celulară -, obezitatea - boală universală, la care se adaugă refluxul gastroesofagian, boala de reflux", a spus prof. dr. Florian Popa.

Profesorul Popa s-a referit şi la posibilii factori de risc reprezentaţi de alcool şi tutun. "Alcoolul este încă nedovedit clar ca factor de risc. Vinul roşu pare a fi anticancerigen, deci aveţi ce consuma. Fumatul este îndeobşte nerecomandat. El creşte riscul de cancer esofagian de două ori. Şi, atenţie, fumatul prezintă un factor de risc la fel de mare atât pentru fumătorii activi, cât şi pentru cei care s-au lăsat în urmă cu 30 de ani", a mai spus el, citând din tratatul lansat joi la Academia Română.

Capitolele cele mai spectaculoase ale lucrării sunt, în opinia lui Florian Popa, cel privind epidemiologia generală, în care este menţionată "o supravieţuire la cinci ani în 15 până la 20 la sută" din cazurile de cancer esofagian. Pentru această boală, în tratat sunt alocate 300 de pagini.

În aceeaşi lucrare se precizează că România se află sub media europeană a incidenţei acestei boli.

A doua parte a tratatului este dedicată cancerului gastric, boală în cazul căreia supravieţuirea este la cinci ani după operaţie în 90 la sută din cazuri.

"Până în 1975, neoplazia gastrică era cea mai frecventă formă de cancer. După 1980 şi până acum, este în declin, devenind azi locul cinci al incidenţei globale de cancer şi locul trei prin mortalitate, incidenţă mai mare fiind în Asia de Est, Europa Centrală şi de Est şi America Centrală şi de Est şi mai mică în America de Nord şi Africa", a menţionat prof. dr. Florian Popa.

Factorii de risc ai cancerului gastric sunt helicobacter pylori, dieta şi infecţiile, fumatul şi alcoolul fiind neconcludente ca factori de risc demonstraţi, susţin specialiştii.