Terapie unică în România MBST - terapia prin rezonanţă magnetică nucleară (sau de spin)

     

 

1. Aceasta apare ca urmare a degradării cartilajului articular, afectând atât articulaţiile mari (genunchi, şold), cât şi pe cele mici (mâini, picioare, coloană).

2. Simptomul principal, care determină pacientul să se adreseze medicului, este durerea ce poate fi de la uşoară spre moderată sau severă, cvasipermanentă, în funcţie de gradul de degradare a cartilajului articular. Durerea, mai ales când este mai intensă, duce la un anumit grad de impotenţă funcţională, împiedicând desfăşurarea, în bune condiţii, a activităţilor zilnice.

 

Terapiile folosite în prezent pentru procesul artrozic se grupează în: non-invazive şi invazive. Printre cele non-invazive se numără terapia medicamentoasă, cea fizicală şi nou-intrata în "scenă" MBST, iar cele invazive cuprind infiltraţiile cu substanţă vascoelastică, trans-plantul de celule cartilaginoase şi, bineînţeles, artroplastiile. Tot aici trebuie reamintite regulile "de bună purtare" pentru protecţia articulaţiilor (scop profilactic): scăderea în greutate (în cazul persoanelor supraponderale sau obeze), evitarea poziţiilor statice prelungite, a efortului fizic intens, a căratului de greutăţi. După cum am spus, toate aceste metode duc la ameliorarea durerii şi îmbunătăţirea mobilităţii articulare. Dar nu se specifică nimic despre starea cartilajului articular după terapie.

Din această cauză s-a simţit nevoia găsirii unei metode de tratament care să ajute cartilajul articular să se refacă. Astfel, pornindu-se de la constatarea că, după efecturea unui examen RMN de genunchi, şold sau  coloană, unii pacienţi afirmau că durerile s-au mai ameliorat, cercetătorii germani au început să caute explicaţiile. Lucrând pe animale de laborator (cobai), ei au ajuns la concluzia că terapia prin MBST duce la refacerea cartilajului articular. Cercetătorii au indus chimic procesul artrozic, au tratat apoi prin MBST, iar după 6 luni au sacrificat cobaii şi, prin studii de histomorfometrie, au pus în evidenţă zona de cartilaj refăcut.

 

 

 

Terapia se bazează pe folosirea câmpurilor mag-netice pulsatile şi pe proprietatea protonilor din moleculele de apă (existente din abundenţă în cartilaj şi os) de a prezenta fenomenul de rezonanţă la aplicarea unui câmp magnetic pulsatil cu o anumită frecvenţă. Prin acest fenomen este stimulat metabolismul condrocitar, urmarea fiind sinteza de colagen de bună calitate.

De această terapie pot beneficia, aşa cum am menţionat la început, toţi pacienţii cu artroze cu diferite localizări, dar nu şi cei în stadii avansate la care singura cale de rezolvare este cea chirurgicală (artroplastia). De asemenea, pacienţii cu necroză aseptică de cap femural - stadiile 1 şi 2 - pot beneficia de această terapie. O particularitate importantă a metodei este că şi pacienţii care au suferit deja o artroplastie la nivelul unei articulaţii, pot beneficia de tratament, întrucât metoda se poate aplica şi pe materiale metalice.

Diferenţa dintre MBST şi magnetoterapie constă în faptul că MBST foloseşte energia din interiorul ţesutului (prin mişcarea de spin a protonilor) pentru a obţine efectul (acţionând strict la nivelul cartilajului), pe când magnetoterapia utilizează doar energia furnizată de aparat (stimulând nespecific alte structuri ale organismului - nervi, fibre musculare, vase de sânge).

Efectul acestei metode noninvazive este maxim la aproximativ 3-4 luni după terminarea tratamentului şi se menţine aproximativ 3-4 ani, dacă şi pacientul respectă acele reguli de protejare a articulaţiilor de care am amintit. În acest interval de timp, dacă simptomatologia dureroasă revine (dar la o intensitate mult mai redusă faţă de stadiul iniţial) pacientul poate efectua tratament fizical, medicamentos şi infiltraţii cu substanţa vascoelastică.