Depresia, cauzată de un deces în familie, divorţ, boală gravă, pierderea serviciului, sarcină

Primii factori de stres care pot duce la depresie sunt, potrivit specialiştilor, decesul partenerului de viaţă, divorţul, moartea unei rude apropiate, o boală gravă, pierderea serviciului, condamnarea la închisoare, decesul unui prieten apropiat, sarcina şi problemele în afaceri.

"Depresia reactivă este tipul cel mai frecvent întâlnit de depresie, mai ales în această societate şi în acest secol, în care parcă rezistenţa la stres a scăzut şi noi, ca persoane, am devenit extrem de vulnerabili la factorii ce pot determina apariţia acestei afecţiuni", a declarat, miercuri, dr. Anca Talaşman, medic primar psihiatrie, la Congresul Asociaţiei Mondiale de Psihiatrie, organizat la Palatul Parlamentului.

Talaşman a mai spus că întrebarea cea mai frecventă cu care se confruntă un psihiatru atunci când are în faţă o persoană diagnosticată cu depresie este: "Asta de unde vine? Am provocat-o eu? O să treacă vreodată?".

Depresia endogenă şi depresia reactivă

Cu acelaşi prilej, medicul a precizat că se poate vorbi despre două tipuri de depresie, respectiv reactivă şi endogenă, precizând că prima formă nu apare întotdeauna imediat după evenimentul ce reprezintă cauza.

"Depresia endogenă este acel tip de depresie care are cauze biologice, ereditare. În schimb, depresia reactivă este determinată de factori psihosociali, de un eveniment traumatic, dificil prin care persoana trece la un moment dat în viaţă. Debutul simptomatologiei în depresia reactivă nu se produce întotdeauna imediat după acţiunea factorului favorizant sau în proximitatea acestuia. De cele mai multe ori, acest lucru se întâmpla la o perioadă variabilă de la acţiunea lui, frecvent prin efect cumulativ. Primii 10 factori stresori în viaţa unui individ sunt, în ordine descrescătoare ca intensitate: decesul soţului sau al soţiei, divorţul, decesul unui membru apropiat al familiei, separarea maritală, rănirea sau boala personală severă, pierderea serviciului, condamnarea la detenţie, decesul unui prieten apropiat, sarcina, reajustarea în afaceri", a explicat medicul.

Depresia reactivă poate afecta, practic, pe oricine, indiferent de sex, vârstă, pregătire intelectuală sau nivel socio-economic, însă nu fiecare răspunde la fel la factorii declanşatori, favorizanţi, mai spun specialiştii.

Reacţia emoţională a persoanei afectate de depresie depinde de "terenul" pe care se grefează factorii favorizanţi, respectiv de existenţa, în istoricul medical al pacientului, a unei tulburări de personalitate sau anxioase, prezenţa acesteia favorizând un prognostic neîncurajator, mai spun medicii.

Printre simptomele specifice ale depresiei reactive se numără dispoziţia depresivă, iritabilă, irascibilitatea, nervozitatea sau scăderea pragului de toleranţă la frustrare.

"Bolnavul poate să zâmbească sau chiar să nege schimbarea de dispoziţie, dar să se plângă în schimb de dureri persistente, cel mai frecvent întâlnite fiind durerile de spate, care nu cedează la analgezice şi care, de obicei, nu au o cauză fiziologică sau de alte suferinţe somatice. La fel, poate să prezinte accese de plâns sau, dimpotrivă, să acuze incapacitate de a simţi emoţiile", a explicat dr. Talaşman.

Manifestările psihologice asociate depresiei sunt exprimate prin lipsa de încredere în propria persoană, stima de sine scăzută, indecizie, scăderea capacităţii de concentrare, retracţie socială, gândire pesimistă şi auto-învinovăţire. De asemenea, spun psihiatrii, pot să apară senzaţia de oboseală, agitaţie, modificări de greutate corporală, tulburări de somn şi de dinamică sexuală.

Se recomandă intervenţia terapeutică precoce

Ca în orice afecţiune, intervenţia terapeutică precoce este ideală, a adăugat medicul psihiatru. Cu cât vizita la medicul psihiatru sau la psiholog este întârziată, cu atât rezultatul benefic al tratamentului va fi mai greu de obţinut.

În cazul depresiei reactive, combinaţia tratamentului antidepresiv şi al psihoterapiei duce la cele mai bune rezultate şi este cea mai indicată. "De asemenea, trebuie ştiut faptul că tratamentul nu funcţionează ca o baghetă magică şi că, atâta timp cât factorii care au declanşat depresia nu sunt îndepărtaţi sau gestionaţi corect, rezultatul nu este cel aşteptat. În consecinţă, există toate şansele ca, şi după vindecarea unui episod depresiv reactiv, acesta să se repete la un interval de timp", a mai spus medicul Anca Talaşman.

În România, a fost deschisă o platformă complexă online (www.depresiv.ro), gândită special ca un mijloc de sprijin şi informare pentru cei care s-au confruntat de-a lungul vieţii cu o tulburare de dispoziţie sau care au în familie persoane care trec prin astfel de episoade, a mai precizat Talaşman. "Astfel, în cazul în care aveţi în familie o persoană care suferă de simptomele depresiei, puteţi consulta platforma, pe care veţi găsi informaţii provenite de la specialişti din domeniul psihiatriei", a mai spus ea.