Tehnică nouă RMN pentru supravegherea arterelor

Radiologii americani au pus la punct o nouă tehnică de imagistică prin rezonanţă magnetică (RMN), care permite vizualizarea într-un stadiu precoce a plăcilor de aterom din artere, vinovate de declanşarea bolilor cardiovasculare, informează lefigaro.fr.

Maladiile coronariene nu apar de pe o zi pe alta: ele reprezintă consecinţa unui proces lent, care a început cu zeci de ani în trecut, odată cu formarea în arterele coronariene a unor plăci de aterom formate din colesterol, calciu şi alte substanţe vehiculate de sânge. Este important să se acţioneze înainte de apariţia coronopatiei (angină pectorală, crize cardiace) şi acesta este motivul pentru care depistarea în timp util a bolii are o importanţă primordială. În acest context, medicii radiologi americani au prezentat într-un studiu publicat pe site-ul revistei medicale Radiology o nouă tehnică de imagistică prin rezonanţă magnetică (RMN) ce permite depistarea îngroşarea pereţilor arterei coronariene într-un stadiu precoce.

"Imagistica arterelor coronariene este extrem de dificilă, întrucât aceste vase de sânge au dimensiuni mici şi se află constant în mişcare", explică profesorul Khaled Z. Abd-Elmoniem, inventatorul acestei tehnici de tipul RMN, ce permite o mai bună rezoluţie a imaginilor. Noua tehnică permite obţinerea unei imagini de bună calitate în 95% din cazuri, comparativ cu procentul de 75% înregistrat prin metoda RMN clasică, relevând astfel o îngroşare a pereţilor arterelor la pacienţii ce prezintă factori de risc.

Apariţia plăcii de aterom este favorizată de diverşi factori de risc precum hipertensiunea, concentraţii ridicate de colesterol LDL (lipoproteină cu densitate scăzută) - denumit şi "colesterolul rău" - şi de trigliceride în sânge, fumat şi obezitate.

Acumulându-se de-a lungul anilor pe pereţii arterelor, aceste plăci vor îngusta vasele de sânge şi le va bloca. Inima primeşte în acest caz mai puţin sânge şi oxigen. Această scădere a debitului sangvin poate declanşa o durere la nivelul pieptului (angină pectorală), dificultăţi în respiraţie şi alte simptome. O obturaţie completă poate să provoace o criză cardiacă.

Deşi imagistica medicală permite depistarea plăcilor de aterom într-un stadiu foarte precoce, are oare această tehnică un loc bine definit în depistarea bolilor coronariene? Nu chiar, afirmă specialiştii francezi. "Riscul de boli cardiovasculare la un individ poate fi prezis în proporţie de 80% prin teste medicale simple şi puţin costisitoare, precum depistarea glicemiei, a concentraţiei de colesterol HDL (lipoproteină cu densitate ridicată) - numit şi "colesterolul bun"-, a trigliceridelor, măsurarea circumferinţei taliei, tensiunea arterială şi o examinare clinică", afirmă profesorul Gabriel Steg, cardiolog la spitalul Bichat-Claude Bernard din Paris. El îşi avertizează pacienţii în privinţa controalelor medicale cardiologice ce conţin o serie de teste costisitoare, propuse managerilor stresaţi în vârstă de peste 50 de ani, pe care le consideră inutile şi care au fost create mai degrabă în scopuri comerciale.

"Este mai puţin importantă depistarea ateromului decât evitarea progresului său, prin corectarea factorilor de risc", a precizat la rândul său profesorul Claude Lefeuvre, preşedintele Federaţiei franceze de cardiologie.

El reaminteşte faptul că renunţarea la fumat, includerea a cinci porţii de fructe şi legume în dieta zilnică şi practicarea de activităţi fizice pentru cel puţin 30 de minute în fiecare zi reprezintă soluţii utile pentru a diminua riscul de declanşare a crizelor cardiace cu aproximativ 80%.

Imagistica poate deci să pară ca fiind o tehnică de prisos în cadrul procesului de depistare a plăcilor de aterom în rândul populaţiei generale, dar ea poate, totuşi, să se dovedească utilă în monitorizarea bolilor cardiovasculare.

"În acest cadru, testele morfologice precum RMN şi radiografiile sunt de luat în calcul. Însă astăzi, se pune problema alegerii celei mai bune strategii medicale, pentru a realiza acele teste care sunt cele mai folositoare, în funcţie de costurile lor", a rezumat profesorul Gabriel Steg.