Primul implant autodegradabil, creat de cercetătorii finlandezi

Primul implant autodegradabil, care permite pacienţilor să îşi "crească" propriile articulaţii şi să evite astfel operaţiile de înlocuire a acestora, a fost creat de cercetătorii din Finlanda, informează dailymail.co.uk.

Acest implant, de mărimea şi forma unui drops cu mentă, a fost conceput pentru a înlocui articulaţiile mici de la nivelul mâinilor şi picioarelor.

Implantul este confecţionat dintr-un material a cărui formulă conţine zahăr şi stimulează ţesuturile pacienţilor să producă o nouă articulaţie, ce asigură o barieră de protecţie între oase.

După ce noua articulaţie s-a format, implantul se dezintegrează treptat şi este asimilat în fluxul sangvin, fiind astfel primul implant articular biodegradabil din lume.

Studiile realizate pe un eşantion de 270 pacienţi suferind de osteoartrită şi artrită reumatoidă au evidenţiat faptul că noul tip de implant a ameliorat considerabil capacitatea motorie a membrelor şi a diminuat intensitatea durerilor de la nivelul mâinilor şi picioarelor. Artrita afectează peste nouă milioane de persoane în Marea Britanie, iar printre simptomele bolii se numără dureri şi rigidizarea membrelor.

Din cauza acestei boli, cartilajul fin care acoperă capetele oaselor şi acoperă articulaţiile sunt vătămate sau distruse. În acest fel, capetele oaselor se freacă între ele şi provoacă dureri şi inflamaţii. Dacă acele cartilaje nu se regenerează aşa cum trebuie, această afecţiune este dificil de tratat.

Una dintre opţiunile chirurgicale actuale folosite în cazurile severe constă în îndepărtarea capetelor osoase şi în inserarea unei articulaţii artificiale, fabricată dintr-un material cu fricţiune scăzută, precum ceramică, plastic sau metal. Însă aceste articulaţii artificiale pot roade oasele şi ţesuturile înconjurătoare şi trebuie să fie înlocuite după aproximativ 10 ani.

Tratamentul chirurgical folosit cel mai des în prezent pentru articulaţiile de la nivelul mâinii, încheieturii şi piciorului constă în sudarea celor două oase ale articulaţiei vătămate, însă această procedură are ca rezultat o scădere considerabilă a capacităţii de mişcare şi de flexare a acelei zone.

Noua articulaţie creată de cercetătorii finlandezi este fabricată dintr-un material poros a cărui consistenţă este asemănătoare celei a unui burete. Acest implant în forma unui disc circular, creat în diverse forme, având un diametru de până la 18 milimetri şi o grosime de până la 4,5 milimetri, pentru a se potrivi diverselor tipuri de articulaţii, este fabricat din polilactid, un material obţinut din amidon de porumb sau zahăr brun.

În cadrul unei intervenţii chirurgicale de 30 de minute, implantul este inserat în spaţiul dintre cele două oase ale unei articulaţii, în locul în care se afla cartilajul avariat. Acolo, implantul acţionează ca un distanţator, împiedicând cele două oase să se frece între ele. După ce a fost inserat, implantul, denumit RegJoint, stimulează procesul de sinteză a celulelor cu rol de vindecare, create în mod natural de organism, care se deplasează spre noua articulaţie şi ajută la creşterea unui ţesut nou şi sănătos.

În timp, aceste celule cresc în interiorul şi deasupra acestui material poros al implantului. Apoi, pe parcursul următoarelor trei-şase săptămâni, ţesutul fibros umple spaţiul dintre oase, iar implantul spongios se dezintegrează. Ceea ce rămâne în acea zonă este un ţesut moale, o "pseudo" articulaţie, care, deşi nu este la fel de tare precum cartilajul pe care l-a înlocuit, este totuşi capabil să redea mobilitatea membrului afectat. Potrivit creatorilor ei, noua articulaţie are o durată de viaţă nelimitată.

Studiul cercetătorilor finlandezi a fost publicat în revistele medicale Journal of Hand Surgery şi Tissue Engineering.